Descriere

În căutarea esenței umane în epoca hiper-individualismului  – Antropologie filosofică, culturală și medicală –

Autori:  Marius DUMITRESCU, Anca SAVA

Copyright © LUMEN 2025 – Colecția: DEZVOLTARE SOCIALĂ
FORMAT: Tipărit PAGINI: 341 LIMBA: Romană
ISBN: 978-973-166-643-3

Despre volum:

Cartea deschide perspectivele unor abordări interdisciplinare asupra antropologiei contemporane, realizate prin aportul unor autori care vin atât din domeniul științelor socio-umane, cât și din câmpul medicinii și al antropologiei medicale. Scopul acestei cărți este să realizeze o teorie unificată privind originea omului, provocările prezentului, dar și sondarea, atât cât este posibil, a unor scenarii cu referință la viitorul post-uman.

O primă secțiune a cărții este dedicată teoriilor recente cu privire la originea omului. Aceste teorii, fără să conteste în totalitate evoluționismul de tip darwinist, caută să-l adapteze la viziuni mai aproape de înțelegerea omului în perspectiva unei ființe create de la natură pentru cultură. Astfel domesticirea, o calitate legată de prezența omului în lume, poate fi analizată de fapt și  ca o trăsătură de esență din perspectiva auto-domesticirii. În acest context al diferențelor dintre om și animal, am căutat să identificăm mecanismele care stau la baza unei evoluții pe verticală, caracterizată prin desprinderea de natură și despecializarea calităților adaptative la mediu  în favoarea acelora care aparțin domeniului culturii, cu toate riscurile pe care o astfel de alegere de drum le implică.

 Concepte precum foetalizarea, propus de anatomistul olandez Lodewijk Bolk, sau juvenilizarea cerebralizantă , creat de Edgar Morin, vin să explice această poziție cu totul și cu totul specială a omului, singurul animal capabil de auto-domesticire, capabil să-și proiecteze propria lui lume interioară în exterior, asumându-și astfel un destin creator și toate riscurile ce decurg de aici.

O a doua secțiune a cărții tratează despre marile provocări care vin din partea dezvoltării extrem de dinamice a științei și a tehnologiilor de propagare a informației,  mai ales începând cu a doua jumătate a secolului XX, după ce James Watson și Francis Crick au revelat structura chimică a ADN-ului, iar televiziunea și computerele au realizat primele rețele globale de informare directă în masă. Toate aceste prefaceri accelerate au transformat cultura omului contemporan într-un fenomen supra-saturat, uneori greu de gestionat și de înțeles. Studiile din această secțiune a cărții își propun să traseze un fir al Ariadnei în acest context post-modern al culturii în care se constată tot mai mult o glisare dinspre perspectivele optimiste de tip utopic ale modernității spre viziuni cu accente sumbre, de tip distopic, care pun sub semnul întrebării direcția de mers a civilizației actuale.

În a treia secțiune a cărții, cu referire la viitorul omenirii în acest context post-modern, prezentăm câteva modele ale unor universuri de tip utopico-distopic, așa cum apar acestea în literatura științifică, dar și în cea artistică sau în arta cinematografică. Se constată, ca idee generală, faptul că, în aceste perspective cu privire la viitor, omul este depășit de propria sa creație ce are în atenție în mod deosebit Inteligența artificială generativă sau intervenția chimică și genetică asupra organismelor vii. În această ultimă secțiune a cărții se pot remarca analizele interdisciplinare asupra  conceptului de post-om sau trans-om. Considerăm că, pe lângă viziunile optimiste legate de intervenția tehnologiilor asupra naturii umane, există tot mai bine conturată și o viziune distopică, cu mari implicații de natură etică asupra condiției umane.  Distopia este o utopie alterată deoarece omul ca natură este alterat, modificat, iar prețul acestei despărțiri de trecut este chiar nemurirea, fie aceasta ca promisiune deșartă sau chiar ca realitate. Chiar dacă ne-moartea este o realitate sau o amăgire, omul post-modern crede în acest fapt și își construiește toate reperele existențiale, toate memele noii sale civilizații, pe această nouă paradigmă. De la vestimentație și alimentație și de la bursă, medicină, învățământ și jocurile de calculator, omul post-modern știe că întotdeauna există un „next level”.

Odată cu noua dimensiune creativă asistată de către Inteligența Artificială se întâmplă și o altă mare schimbare de paradigmă deoarece omul va putea fi substituit în aproape toate activitățile sale,  inclusiv în domeniul creativității tehnologice și artistice, iar in extremis chiar  și în acela al deciziilor sau alegerilor sale. Inteligența Artificială generativă vine să ne arate ceea ce noi nu am putut face ca oameni, limitele noastre ca specie. Marea provocare a sfârșitului istoriei este legată de răspunsul la întrebarea:  ne va putea spune cu adevărat mașina dotată cu Inteligență Artificială generativă cine suntem de fapt? Ne va putea oferi mașina un Matrix în care să avem sentimentul că am ales deja? Vor ajunge algoritmii mașinii să înțeleagă libertatea de alegere, sensul Creației și chiar absurdul uman? Dacă da, atunci suntem aproape de această mare revelație, iar dacă nu, vom fi, ca de obicei, în fața unui eșec lamentabil, a unei mode pasagere în lungul și poate eternul drum al căutării de sine.

AUTORI:

MARIUS DUMITRESCU este Profesor doctor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Principalele sale domenii de interes sunt filosofia modernă, antropologia filosofică și psihanaliza și filosofia artei cinematografice. Este conducător de doctorat și a fost Director al Școlii Doctorale din Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice în perioada 2012-2017. Cele mai semnificative volume ale sale sunt: ​​Descartes sau îndoielile certitudinilor (1996), care a câștigat ”Premiul Mircea Florian” al Academiei Române, Platon în oglinda timpului. Periplu în antropologia filosofică (2002), Geneza barocă a filosofiei moderne (2016), Profețiile lui Descartes sau admirabila pace westfalică (2020) și Dante, Freud and Dalí – What they might have in common? Psychoanalytic Reflections on Dante’s Inferno (2022). Este membru a numeroase societăți filosofice internaționale: European Society of Early Modern Philosophy, Association des Sociétés de Philosophie de Langue Française, The John Locke Society,  Société d’etudes kantiennes de langue française, membru fondator și secretar al Asociaţiei de Filozofie de Limba Franceză din România (2002-2018) și membru al British Society for the History of Medicine.

ANCA SAVA este Profesor doctor la Disciplina de Anatomie și Embriologie a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași  și medic primar anatomo-patolog în Laboratorul de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași.

Și-a susținut teza de doctorat, primind titlul de Doctor în Științe Medicale în anul 1998 cu tema „Acțiunea prostaglandinelor asupra aparatului reproducător masculin și feminin”. Este conducător de doctorat din anul 2019, după susținerea tezei de abilitare „Valoarea științelor fundamentale în practica medicală, de la Anatomie la Patologie”. Este președintele Societății Române de Anatomie și Redactor – Șef al Revistei Române de Anatomie Funcțională și Clinică, Macro- și Microscopică și de Antropologie. Este membră a Societății Germane de Anatomie „Anatomische Gesellschaft”. Principalele sale domenii de interes sunt Osteologia, Artrologia, Miologia, Patologia Nervoasă și Antropologia și a redactat mai multe volume, mai semnificative fiind: Anatomia Trunchiului,  Osteologia extremității cefalice și Miologia extremității cefalice, toate în limbile română, franceză și engleză, precum și Embriologie – sinteze didactice. Este membru al Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași din 2020 și Prodecan al Facultății de Medicină din cadrul aceleiași Universități din anul 2024.

CO-AUTORI:

ȘERBAN TURLIUC este Conferențiar Dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași, precum și Formator în psihopatologie în cadrul asociației Institutului de Psihoterapie Cognitiv Comportamentală Iași. A efectuat stagii de pregătire și perfecționare în Franța. Este co-autor al mai multor cărți (Textbook of Psychiatry și Modul integrativ pentru studiul creierului – patologia tumorală a ariilor morfo-funcţionale) și autor sau corespondent a numeroase articole publicate în reviste cotate ISI sau BDI. A participat ca speaker invitat la numeroase conferințe naționale și internaționale. De asemenea, a participat la activitatea managerială a Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași ca Director Medical (în perioada 2008-2015) și ca președinte al Consiliului de Administrație.

ANA-MARIA DUMITRESCU este asistentă universitară la Disciplina de Anatomie și Embriologie a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și medic specialist în specialitatea Medicină de Familie. În anul 2024, și-a susținut teza de doctorat cu titlul: „Abordarea multimodală a variantelor anatomice și a leziunilor poligonului Willis” și a primit titlul de Doctor în Științe Medicale. A fost Intern în Clinica „Médecine Gériatrique et Soins de suite Champmaillot”, Hospitalier Régional et Universitaire de Dijon Bourgogne, Franța, în perioada 02.11.2017-04.11.2018. A publicat 60 de articole științifice și a participat la numeroase congrese naționale și internaționale, în cadrul cărora a câștigat mai multe premii pentru lucrările prezentate.