Descriere

Indexul capitalului digital în contextul tranziției către digitalizarea sistemului de asistență socială

Autor: Alina Bărbuță

Copyright © LUMEN 2025 – Colecția: DEZVOLTARE SOCIALĂ
FORMAT: Tipărit  PAGINI: 336 LIMBA: Română
ISBN:978-973-166-642-6

Despre volum:

Această lucrare analizează impactul digitalizării asupra sistemului de asistență socială, punând accent pe conceptul de capital digital și modul în care acesta influențează accesul la resurse, oportunitățile educaționale și incluziunea socială. Într-o lume în care tehnologiile digitale devin esențiale, volumul explorează diviziunea digitală și efectele sale asupra categoriilor vulnerabile, dar și asupra profesioniștilor din domeniul asistenței sociale. Printr-o abordare multidimensională, sunt evidențiate factorii socio-demografici (gen, vârstă, statut socio-economic) care influențează competențele digitale și accesul la infrastructura tehnologică.

Volumul este structurat în trei secțiuni: o analiză teoretică a  conceptelor din aria de studiu a sociologiei  digitale și a capitalului digital, un studiu asupra diviziunii digitale în învățământul superior din România și o cercetare aplicată privind adoptarea tehnologiilor digitale în educația și practica asistenței sociale. Cercetările empirice incluse în carte utilizează metode mixte și propun soluții concrete pentru integrarea competențelor digitale în pregătirea viitorilor asistenți sociali. Prin această lucrare, autorul își propune să contribuie la dezvoltarea unor strategii educaționale și politici publice care să reducă inegalitățile digitale și să sprijine o tranziție echitabilă către digitalizarea serviciilor sociale.

„Dedic acest volum tuturor femeilor din Academia, în semn de admirație pentru puterea, inteligența și dedicarea lor. Dincolo de excelența lor profesională, ele se confruntă cu obstacole invizibile care le îngreunează parcursul academic: prejudecăți, sarcini administrative disproporționate și dificultăți în accesul la poziții de conducere. În plus, multe dintre ele jonglează între cercetare și maternitate, într-un echilibru fragil între vocație și viața de familie. Cu toate acestea, femeile continuă să modeleze viitorul științei, să inspire generații de studenți și să îmbogățească lumea academică prin viziunea și perseverența lor.

Această dedicație este, în același timp, un gest de recunoaștere și de susținere. Femeile nu ar trebui să fie forțate să aleagă între carieră și familie, între excelență profesională și viață personală. Academia trebuie să devină un spațiu mai incluziv, în care efortul să fie apreciat indiferent de gen sau de rolurile asumate în afara laboratoarelor și bibliotecilor. Femei, continuați să transformați lumea prin știință și curaj!” (Autoarea)

Cuprins

 

INTRODUCERE.. 8

1. Capitalul Digital – noi perspective în cercetările socio-umane. 14

1.1. Sociologia Digitală: teorii, paradigme și aplicabilitate. 14

1.2. Capitalul digital. Perspectiva bourdieusiană. 23

1.3. Interacțiunea capitalului digital cu celelalte tipuri de capital 31

2. Diviziunea digitală în contextul învățământului superior din România: acces la TD și nivelul de competențe digitale. 38

2.1. Teorii și modele explicative ale inegalităților digitale. 43

2.2. Influențe weberiene în analiza inegalităților digitale. 50

2.3. Teorii moderne și cadrul conceptual în cercetarea problematicii diviziunii digitale. 60

3. e-learning în Asistență Socială: Rolul TD în managementul cunoașterii în învățământul superior. 65

3.1. Paradigme și Modele educaționale de formare în Asistență Socială bazate pe utilizarea TD.. 65

3.2. Tehnologia digitală – mediator al noilor practici și inovații în asistență socială  78

3.3. Considerații teoretice, etice și practice privind digitalizarea unor categorii de servicii  sociale. 85

4. Studiul I – Integrarea competențelor digitale în cadrul programelor de studiu de licență în Asistență Socială. 90

4.1. Alfabetizarea digitală și competențele digitale – conceptualizare  92

4.2.  Metodologia de cercetare. 100

4.3. Rezultatele cercetării 112

4.4. Concluzii 122

5. Studiul II – Nivelul de competențe digitale a studenților și percepția privind utilitatea TD în practica Asistenței Sociale. 125

5.1. Rolul sectorului academic și de cercetare în contextul Ecosistemului Digital 126

5.2. Utilizarea tehnologiilor digitale în practica Asistenței sociale: recenzie a literaturii 131

5.3. Metodologia de cercetare. 141

5.4. Rezultatele cercetării 158

5.5. Concluzii 196

6. Studiul III – Implicații și perspective ale digitalizării pentru educația și intervenția în asistență socială. 199

6.1. Competențe digitale în Asistența Socială: oportunități și provocări 201

6.2. Metodologia cercetării 214

6.3. Rezultate. 224

6.4. Concluzii 247

7. Concluzii finale. 250

7.1. Limitele cercetării și perspective viitoare de cercetare. 263

Referințe. 266

ANEXE.. 308

Anexa 1 – Ghidul de interviu aplicat directorilor de departament 308

Anexa 2 – Ghidul de interviu aplicat angajatorilor din domeniul serviciilor sociale  310

Anexa 3 – Chestionarul 312

 

Lista de tabele

Tabel 1. Ariile. competențelor digitale incluse în DigComp 2.2 și competențele specifice ale acestor arii. 102

Tabel 2. Structura grilei de analiză. 106

Tabel 3. Caracteristicile și sinteza articolelor analizate. 133

Tabel 4. Operaționalizarea componentei structurale „Accesul Digital”. 147

Tabel 5. Operaționalizarea componentei structurale „Competențe Digitale”. 149

Tabel 6. Profilul socio-demografic al participanților (N = 214). 154

Tabel 7. Distribuția frecvențelor și statisticile descriptive privind utilizarea TD în diverse scopuri. 161

Tabel 8. Statistici descriptive pentru cele 5 arii de competențe digitale aferente DigComp. 168

Tabel 9. Statistici desciptive privind variația variabilei „Gen” pe nivelul de competențe. 175

Tabel 10. Rezultatele testului – t efectuat între variabila ”Gen” și nivelul de competențe digitale. 176

Tabel 11. Modelul Anova pentru variabila ”Gen” și ICD. 177

Tabel 12. Statistici descriptive privind variația variabilei „Mediul” pe nivelul
de competențe. 178

Tabel 13. Rezultatele testului – t efectuat între variabila ”Mediul” și nivelul de competențe digitale. 180

Tabel 14. Rezultatele regresie multiple pentru variabilele de interes pentru Ipoteza 1. 182

Tabel 15. Rezultatele analizei coeficienților de corelație pentru variabilele de interes pentru Ipoteza 1  182

Tabel 16. Model de regresie pentru variabila „Vârstă”. 183

Tabel 17. Model de regresie pentru variabila „SES”. 183

Tabel 18. Analiza de regresie liniară  pentru variabilele de interes pentru Ipoteza 2. 185

Tabel 19. Rezultatele analizei coeficienților de corelație pentru variabilele relevante pentru Ipoteza 3. 187

Tabel 20. Statistici descriptive privind utilitatea TD în practica și intervenția
în asistență socială. 193

Tabel 21. Caracteristici socio-demografice în rândul directorilor de departamente . 216

Tabel 22. Caracteristicile socio-demografice în rândul angajatorilor din domeniul Asistență Socială. 218

Tabel 23. Unitățile tematice identificate în procesul de analiză a datelor
aferente celui de al doilea lot de participanți. 222

 

Lista de figuri

Figură 1. Divizarea economiei în sectoare, după Bell (1973). 16

Figură 2. Includerea aspectelor fundamentale în conceptualizarea Capitalului Digital 28

Figură 3. Condiția de convertibilitate a CD.. 30

Figură 4. Interacțiunea capitalului digital cu celelalte forme de capital 35

Figură 5. Structura Agendei Naționale 2020 privind Digitalizarea României. 40

Figură 6. Predictori socio-demografici ai diviziunii digitale. 51

Figură 7. Componentele principale în contextul educației mediate de TD.. 67

Figură 8. Modelul curricular inversat 68

Figură 9. Modelul „Step-by-Step” aplicat acestui studiu. 91

Figură 10. Modelul explicativ al conceptului de Alfabetizare digitală. 95

Figură 11. Relația dintre abilitățile digitale și competența digitală. 95

Figură 12. Instrumentalizarea cercetării. 101

Figură 13. Categoria de norme educaționale incluse în analiză. 103

Figură 14. Modelul conceptual pentru Analiza de conținut contextuală. 115

Figură 15. Distribuția frecvenței a celor 5 arii de competențe digitale. 119

Figură 16. Rolul mediul academic și de cercetare în minimizarea inegalităților digitale și facilitarea incluziunii digitale. 127

Figură 17. Procedura de selecție a eșantionului final de articole analizate. 132

Figură 18. Tipologia relațiilor de includere între subcomponentele celor 5
arii de competențe digitale. 152

Figură 19. Distribuția frecvenței variabilei „Nivelul de educație a mamei”. 155

Figură 20. Distribuția frecvenței variabilei „SES autoperceput”. 156

Figură 21. Frecvența utilizării anumitor dispozitive digitale. 163

Figură 22. Frecvența utilizării aplicațiilor WhatsApp și Facebook/Messenger 164

Figură 23. Distribuția frecvenței utilizării platformei Skype și a telefoniei mobile. 165

Figură 24. Distribuția frecvenței utilizării platformelor Google Classroom
și a platformei Microsoft Teams. 166

Figură 25. Distribuția scorurilor nivelului de competențe digitale înregistrate pe fiecare arie de competențe. 169

Figură 26. Distribuția variabilei SES pe DigComp1 și DigComp2. 170

Figură 27. Distribuția variabilei SES pe DigComp4 și DigComp5. 171

Figură 28. Distribuția variabilei„Nivelul de educație al mamei” pe DigComp4 și DigComp5. 172

Figură 29. Distribuția variabilei „mediul de reședință” pe DigComp3. 172

Figură 30. Distribuția valorii IDC. 173

Figură 31. Distribuția mediilor celor 5 arii de competențe pe valoarea scorului ICD. 174

Figură 32. Media ICD în funcție de „Mediul”. 180

Figură 33. Structurarea dimensiunilor analizate pe cele 3 arii principale aferente practicii în Asistență Socială. 188

Figură 34. Structura studiului 200

Figură 35. Dinamica între sistemul educațional și piața muncii în contextul digitalizării. 210

Figură 36. Procedura de analiză a datelor. 220

Figură 37. Unitățile tematice identificate în procesul de analiză a datelor aferente primului lot de participanți. 221

Figură 38. Unitățile tematice comune întregului eșantion. 223