Descriere

Abordarea filosofică a fenomenului dezinformării. Studii de caz: Pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina. Studiu comparativ – Csilla – Zsuzsánna Fekete (Mátéfy)

Autor: Csilla – Zsuzsánna Fekete (Mátéfy)

Copyright © LUMEN 2025 – Colecția: DEZVOLTARE SOCIALĂ
FORMAT: Tipărit PAGINI: 281 LIMBA: Romană
ISBN: 978-973-166-653-2

Despre volum

Abordarea filosofică a fenomenului dezinformării. Studii de caz: Pandemia Covid-19 și Războiul din Ucraina – Csilla-Zsuzsánna Fekete (Mátéfy)

Această lucrare reprezintă un studiu comparativ de referință care analizează fenomenul dezinformării din perspectivă filosofică și etică, prin prisma a două dintre cele mai semnificative crize ale secolului XXI: pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina. Autoarea explorează mecanismele propagandei, manipulării informaționale și impactul acestora asupra libertății individuale, drepturilor cetățenilor și coeziunii sociale. Cartea abordează teme precum etica aplicată, utilitarismul, etica grijii și comunitarianismul, oferind o analiză riguroasă și actuală a provocărilor morale generate de dezinformare în contexte de criză. Destinată cercetătorilor, studenților în filosofie, etică, drept și științe sociale, precum și publicului interesat de gândire critică și media literacy, această lucrare publicată de Editura Lumen (2025) constituie un instrument esențial pentru înțelegerea dezinformării contemporane.

CUPRINS

LISTA FIGURILOR.. 7

LISTA TABELELOR.. 18

INTRODUCERE. 19

CAPITOLUL 1. Pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina ca probleme de etică aplicată. 39

1.1. Pandemia Covid-19. 39

1.1.1. Debutul pandemiei Covid- 19 în România. 39

1.1.2. Măsuri luate în vederea prevenirii răspândirii și combaterii pandemiei Covid-19 în România. 40

1.1.3. Procesul vaccinării împotriva Covid-19. 44

1.1.3.1. Scurt istoric al vaccinării 44

1.1.3.2. Vaccinare împotriva Covid-19. 45

1.1.4. Problematica libertății în perioada pandemiei
Covid-19. 47

1.1.4.1. Noțiunea de libertate. 47

1.1.4.2. Măsurile impuse de autorități și libertatea cetățenilor 49

1.1.5. Analiză etică a măsurilor impuse și a vaccinării 56

1.1.5.1. Utilitarismul 56

1.1.5.2. Etica grijii și etica dreptății 58

1.1.5.3. Comunitarianismul 60

1.1.5.4. Vaccinarea din perspectivă etică. 62

1.2. Războiul din Ucraina. 65

1.2.1. Antecedentele, debutul și evoluția războiului din Ucraina  65

1.2.1.1. Antecedentele invaziei Ucrainei 65
1.2.1.2. Invazia Ucrainei 66

1.2.1.3. Evoluția războiului din Ucraina. 66

1.2.2. Consecințele invaziei Ucrainei 69

1.2.2.1. Consecințele invaziei asupra Ucrainei 69

1.2.2.2. Criza refugiaților ucrainieni 70

1.2.2.3. Sancțiuni împotriva Rusiei și efectele acestora
la nivel mondial 71

1.2.3. Problematica libertății în contextul războiului din Ucraina  75

1.2.3.1. Legea marțială în Ucraina și libertatea cetățenilor 75

1.2.3.2.  Sancțiunile și libertatea cetățenilor din afara Ucrainei 77

1.2.4. Războiul din Ucraina dintr-o perspectivă etică. 79

Concluzii de capitol 83

CAPITOLUL 2. Infodemia asociată situațiilor catastrofice contemporane din perspectiva mass-media. 89

2.1. Etica mass-media. 89

2.1.1. Principiile etice ale mass-mediei 89

2.1.2. Jurnalismul cetățenesc. 91

2.2. Adevăr, postadevăr și dezinformare. 94

2.2.1. Noțiunea de adevăr 94

2.2.2. Noțiunea de postadevăr 95

2.2.3.  Fenomenul dezinformării 97

2.2.3.1. Dezinformare și știri false. 97

2.2.3.2. Teoriile conspiraționiste. 100

2.3. Mass-media și comunicarea în masă în situații catastrofice contemporane  104

2.3.1. Infodemie în contextul pandemiei Covid-19. 104

2.3.1.1. Infodemie în contextul pandemiei Covid-19
la nivel mondial 104

2.3.1.2. Infodemie în contexul pandemiei Covid-19
în România. 107

2.3.2. Infodemie în contextul razboiului din Ucraina. 112

2.4. Situațiile catastrofice contemporane din perspectivă psihologică  117

2.4.1. Angoasa din perspectiva psihanalizei 117

2.4.1.1. Principiile psihanalizei 117

2.4.1.2. Angoasa. 119

2.4.2. Anxietatea din perspectivă psihologică. 125

2.4.3. Anxietate și dezinformare în contextul situațiilor catastrofice contemporane  127

Concluzii de capitol 129

CAPITOLUL 3. Cercetare aplicativă. 133

3.1. Rezultatele cercetărilor anterioare. 133

3.2. Obiectivele cercetării 135

3.3. Ipotezele cercetării 135

3.4. Metodologia cercetării 138

3.5. Eșantionul cercetării 139

3.5.1. Eșantion cadre didactice. 140

3.5.2. Eșantion personal sanitar 144

3.5.3. Eșantion personal IT. 149

3.6. Rezultatele cercetării 153

3.6.1. Anxietate, știri și libertate în contextul pandemiei Covid-19  153

3.6.1.1. Cadre didactice. 153

3.6.1.2. Personal sanitar 158

3.6.1.3. Personal din domeniul IT. 163

3.6.2. Anxietate, știri și libertate în contextul războiului
din Ucraina. 168

3.6.2.1. Cadre didactice. 168

3.6.2.2. Personal sanitar 173

3.6.2.3. Personal din domeniul IT. 178

3.6.3. Informare și dezinformare în contextul pandemiei Covid-19  183

3.6.3.1. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai
comune știri în contextul pandemic de către cadrele didactice  183

3.6.3.2. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai
comune știri în contextul pandemic de către personalul sanitar 192

3.6.3.3. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai comune știri în contextul pandemic de către personalul din domeniul IT. 201

3.6.4. Informare și dezinformare în contextul pandemiei Covid-19  210

3.6.4.1. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai
comune știri în contextul războiului din Ucraina de
către cadrele didactice. 210

3.6.4.2. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai
comune știri în contextul războiului din Ucraina de
către personalul sanitar 219

3.6.4.3. Stabilirea valorii de adevăr a celor mai comune știri în contextul războiului din ucraina de către personalul din domeniul IT. 228

3.7. Interpretarea rezultatelor. 237

3.7.1. Interpretare cantitativă. 237

3.7.2. Interpretare calitativă. 247

Discuții 251

Concluzii de capitol 254

CONCLUZII 256

Obiective urmărite de lucrare și rezultatele cercetării 256

Linii viitoare de cercetare. 259

ANEXE. 260

Anexa nr. 1. 260

Anexa nr. 2. 271

BIBLIOGRAFIE. 272