Descriere

MEDICALIZAREA VIETII SOCIALE – Anxietate și frustrare în vremuri de pandemie – Antonio SANDU

Autor: Antonio SANDU

Copyright © LUMEN 2025 – Colecția: DEZVOLTARE SOCIALĂ
FORMAT: Tipărit PAGINI: 193 LIMBA: Romană
ISBN: 978-973-166-648-8

Despre volum

Lucrarea profesorului Antonio SANDU oferă o examinare critică a medicalizării vieții sociale în societatea contemporană. Această lucrare explorează influența pătruzătoare a paradigmelor medicale asupra diverselor aspecte ale existenței umane, de la practicile cotidiene de sănătate până la răspunsurile la pandemiile globale.

Autorul propune o critică convingătoare a societății de risc și analizează implicațiile etice ale distanțării sociale și ale măsurilor din sănătatea publică. Bazându-se pe expertiza sa în consiliera filosofică, autorul propune cadre alternative pentru a contracararea medicalizarea excesivă.

Acest volum contribuie semnificativ la discursul despre bioetică, sociologie medicală și politici de sănătate, invitând cititorii – atât academici cât și profesioniști în general – să se angajeze într-un dialog nuanțat despre traiectoria viitoare a asistenței medicale și ramificațiile sale societale.

Despre autorul volumului 

Antonio SANDU este profesor titular la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, România, cercetător senior la Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN, Iaşi, România, profesor şi coordonator de doctorate la Universitatea din Oradea şi, de asemenea, director al Editurii LUMEN, Iaşi, România. Principalele sale domenii de interes includ etica, bioetica, sociologia, asistenţa socială şi filozofia socială, administraţia publică.

Contribuţiile originale ale activităţilor ştiinţifice ale autorului pornesc de la construcţia socială a realităţii văzută dintr-o perspectivă semiologică.

El analizează construcţia socială a realităţii dezvoltând propria versiune a acestei paradigme care operează la intersecţia dintre aceasta şi teoria acţiunii comunicative.

A studiat deriva interpretativă a conceptelor etice precum acceptabilitatea etică şi valorile etice. A efectuat cercetări în autonomie şi consimţământ informat în domeniul eticii medicale şi al eticii sănătăţii publice. De asemenea, este interesat de modificările suferite de condiţia umană sub influenţa virtualizării spaţiului social şi a trecerii umanităţii spre o etapă trans şi postumană. Este autorul volumului Bioetica în criză sau criza bioeticii? O antropologie a pandemiei în societatea medicalizată, publicat la editura Lumen.

A mai publicat de asemenea volumul Social Construction of Reality as Communicative action, publicat la Cambridge Scholar Publishing (2016), precum şi al volumelor Social Work Practice: Research Techniques and Intervention Models, Appreciative Ethics: A Constructionist Version of Ethics şi Social-Constructionist Epistemology: A Transmodern Overview. Ultimele trei cărţi au fost publicate de editura Lap Lambert între anii 2012 – 2013.

Este coordonator al cărţilor Ethical Issues in Social Work Practice şi Ethics in Research Practice and Innovation publicate de IGI Global în perioada 2018-2019. A publicat peste 150 de lucrări în reviste ştiinţifice, dintre care 60 sunt indexate WoS, autorul deţinând H factor 13 în Wos și respectiv H factor 25 în Google Scholar. Este de asemenea autorul a peste 20 de volume în limba română şi engleză.

CUPRINS:

Introducere. 7

Cap. I. Perspective teoretice asupra anxietății și frustrării în contextul pandemiei de Covid-19. 11

I.1. Anxietatea – definiții operaționale și etiologie. 12

I.2. Anxietatea socială. 15

I.3. Societatea de risc și medicalizarea vieții sociale  20

I.4. Gestiunea încrederii în societatea de risc. 24

I.5. Medicalizarea vieții sociale. 25

I.6. Pandemiile și frica socială. 26

I.7. Pandemia de Covid 19 instanță de construcție socială a medicalizării vieții
sociale. 30

I.8. Conceptul de medicalizare a vieții sociale. 34

I.9. Conceptul de sănătate mintală. 37

I.10. Teorii relevante în studiul sănătății mintale în timpul crizelor 39

I.11. Izolare socială și singurătate. 41

I.12. Anxietatea și frustrarea în perioada pandemiei 44

I.13. Grupuri vulnerabile și factori de risc. 48

I.14. Literatura de specialitate dedicată pandemiei de Covid-19  52

Cap. II. Anxietatea și frustrarea datorate pandemiei – cercetare calitativă  61

II.1. Obiectivele cercetării 61

II.2. Ipotezele cercetării 62

II.3. Eșantionul utilizat și derularea propriu-zisă a cercetării 62

II.4. Dimensiunea metodologică a cercetării 65

II.5. Analiza rezultatelor prin metoda Teoriei Fundamentate pe Date (Grounded Theory) 68

Cap. III. Anxietate și angoasă în perioada pandemiei. Rezultatele cercetării 71

III.1. Informarea cu privire la virusul Covid-19/ pandemie: origini, cauză, manifestare,
tratament. 76

III.2. Experierea personală a infectării cu
virusul Covid-19. 77

III.3. Experiența de comunicare cu persoane infectate cu virusul Covid-19 și percepția
asupra acestora. 78

III.4. Experiența subiectivă a măsurilor de carantinare, distanțare socială și lockdown. 80

III.5. Raportarea la măsurile restrictive impuse de autorități în perioada pandemiei 92

III.6. Percepția cu privire la existența resurselor necesare depășirii pandemiei 101

III.7. Raportarea la gravitatea virusului
Covid-19: angoasă și anxietate. 105

III.8. Impactul știrilor cu privire la pandemie. 122

III.9. Efecte percepute ale pandemiei 123

III.10. Credibilitatea surselor de informare și infodemia  128

III.11. Percepția cu privire la perioada postpandemică  129

III.12. Imediatul postpandemic. 133

III.13. Transferul în online al activităților cotidiene (virtualizarea spațiului social) 135

III.14. Măsuri de protecție și de raportare la situația de pandemie propuse de către
persoanele intervievate. 138

III.15. Teorii ale conspirației referitoare la pandemie și Coronavirus  139

III.16. Percepția asupra pandemiei 143

Cap. IV. Codarea axială. Modelul teoretic generat cu privire la angoasa și frustrarea resimțite în timpul pandemiei 147

IV.1. Analiza rezultatelor obținute.
Codarea axială. 148

IV.2. Validarea ipotezelor cercetării și reflecții (bio)etice asupra medicalizării vieții sociale. 150

IV.3. Medicalizarea vieții sociale în pandemie. 153

Cap. V. Consilierea filosofică în contextul medicalizării accentuate a societății 161

V.1. Medicalizarea societății și impactul său asupra vieții sociale  162

V.2. Practica filosofică ca alternativă la medicalizarea excesivă  163

 

V.3. Stiluri de viață “sănătoase” și medicalizarea în contextul eco-etic  165

V.4. Consilierea filosofică și etică în societatea post-pandemică  169

Concluzii 173

Bibliografie. 177

Anexe. 187

Ghid interviu # 1. 187

Ghid interviu # 2. 188

Ghid interviu # 3. 189

Ghid interviu # 4  190