RAZBOIUL SOVIETO-AFGHAN (1979–1989). STUDIU DE ISTORIE VERBALA. PERCEPTII. DOCUMENT (ediția I)
LUMEN – Copyright © 2011 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE
FORMAT: Tipărit PAGINI: 550 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-272-5
CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Emag.ro, Librariaeminescu.ro, Libraria virtuala LUMEN, elefant.ro
(ediția a II-a)
LUMEN – Copyright © 2020 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE
FORMAT: Tipărit PAGINI: 512 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-570-2
CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
Lucrarea se înscrie în dimensiunea istorico-hermeneutică, semnificativă în mod special pentru istoria timpului prezent, de a face din memorie o formă a justiţiei. Importanţa acestei teme este semnificativă şi graţie faptului că se efectuează, în exclusivitate pentru zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinară, constituind o tendinţă de extindere, prin discutarea unor aspecte inedite şi chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetată şi analizată. (Autorul)
Domenii de interes:
- istoriografie
- istorie sociala, politica si militara
- antropologie
CUPRINS
UN MANUAL DE SUPRAVIEŢUIRE ÎN RĂZBOI (pp. 9-10)
SUIGENERIS AUDIŢIE A VOCILOR SECUNDE (pp. 11-14)
INTRODUCERE (pp. 15-20)
CAPITOLUL I (pp. 21-32) – Istoria orală în demersul istoriei militare
Dimensiunile problemei; Retrospectivă istorică; Repere conceptuale; Tehnici şi strategii de investigare.
CAPITOLUL II (pp. 33-380) – Percepţii
Petru Ajder: „La o vârstă de 18 ani noi nu am fost pregătiţi”; Tatiana Akimova: „Nu înţeleg de ce o trebuit să se ducă băieţii noştri acolo?”; Evghenia P. Alfërov: „200 de ruble aţi primit, ce mai doriţi?”; Nicolae Amelicichin: „Dacă nu aş fi trecut şcoala Afghanistanului, poate că altfel şi trăiam”; Anatol, Mişa, Nicolae şi Z.: „La noi era… s-a format o grupă de ofiţeri care au protestat împotriva războiului”; Svetlana Andreeva: „Am să mă duc în ţara aceea, nu atât să mă răzbun, cât să văd cum e acolo”; Radu B.: „…Când ne supăram le luam lumina, apa”; Rodica Blanovschi: „… Se vedea parcă faţa strânsă la loc din bucăţi, parcă nu avea un corp…”; Ilie Botnari: „Noi duceam politica partidului pe un teritoriu străin”; Victor Botnari: „Care n-o fost răniţi, care n-o tras frică, acei care o fost pisari în ştab, da tinerii care au fost şoferi… cât de cât o zgârietură tot au avut”; Carasemir, Valera Malarciuc şi Dmitri Lozovan: „Nu ştiam unde ne duc”; Mihail Al. Carp: „Noi cei care am luptat acolo am prelungit lupta pe Nistru, în Karabah, Cecenia şi în multe alte puncte fierbinţi…”; Oleg Casiadi: „Noaptea duhii fumau cearz, care mirosea de la 500 m şi stăteam gata toţi cu armele”; Alexandru Casian: „Sunt tare înapoiaţi, dar ca militari sunt foarte bine pregătiţi”; Vasile Cazacu, Iurii Gudali şi Mihai Usatâi: „Am avut frică până a murit cel mai bun prieten al meu”; Constantin Cebanu: „Fiecare soldat ştia că la alarmă de gradul zero trebuia să-şi ia 6 grenade în spate”; Victor Cebanu: „În timp de doi ani de slujbă au murit 20 din 120”; Ivan Ceriac: „Duşmanii aveau ciudă pe noi, ne împuşcau”; Ion Costrov: „Războiul din Afghanistan niciodată nu putea fi câştigat”; Andrei Covrig: „Iată, acum suntem ocupanţi!”; Alexandru Crivoliubic: „I-au dezbrăcat pe toţi soldaţii şi i-au decapitat”; Alexei Dendiu: „Cei care au rămas, sănătoşi nu-s”; Vasile Dolghii: „Când au aflat că pleacă în afghanistan dimineaţa la apel nu i-au găsit nici pe unul. Toţi au fugit, au fugit acasă”; Iularian Domenco: „Acolo se întâmpla că vroiai să cumperi un pachet de ţigări, dar acolo erau şi droguri, se îmbolnăveau băieţii… putea să explodeze pachetul acela în mână şi rămâneai calic”; Alexei Dubenco: „Nimeni nu este bucuros când cineva intră în ţara lui”; Vasile Eremciuc: „Pilonii albi simbolizează sufletul candid al ostaşilor (căzuţi în războiul declanşat nu din vina acestora) care urcă în împăraţia cerurilor”; Vasile Frunză şi Victor Tomiţa: „Găseau bune poziţii. Nu puteai trage în ei nici cu tunul, nici cu tancul. Nici aviaţia nu te putea ajuta. Cădeau pietre peste tine”; Ion Gadinaud şi Vasile Guţu: „Au fost cazuri când au sărit a noi şi cu toporul…”; Iurie Ghizatulin: „Eu nici nu ştiu ce mâncau ei. Ne deplasam prin kişlakuri, pe unde umblam, şi nu prea vedeam produse alimentare”; Sergiu Golub: „A schimbat elicopterele cum mulţi schimbă maşinile, dar nu din cauză că erau vechi şi nu le plăcea, dar din cauza că era doborât”; Igor Ivanovici Ilciuk: „Singuri ne-am tăiat creanga de sub picioare”; Alexei Josan: „Te uitai şi te întrebai: unde am nimerit?”; Vasile Lungu: „Clima e călduroasă, 45 grade, 50-55, moldovenii suferă, dar sunt rezistenţi”; Maslinicov şi Costea Cigurean: „Ziua umblă, analizează situaţia, mă cunosc la faţă îmi ştiu numele, ei totul ştiu despre noi, dar noaptea împuşcă”; Elena Mataseevici: „A fost un război ca în filme”; Alexandru Minciuc: „Fură o motocicletă, fură o maşină şi ai să scapi”; Alexandra N. Moroz şi Galina Metodii: „Dar faptul că au fost numiţi ocupanţi… noi doar l-am cunoscut în altă ipostază. Acesta e punctul nostru dureros”; Ion Murzac şi Afanasii Zinovev: „Prima dată am văzut cum arau cu boii şi cu plugul de lemn”; Ion Oca şi Adrian Sfeclă: „Scriam că totul este bine, sunt sănătos, nimic în detalii”; Anatol Oprea: „Băteam în masă, scoteam viermii şi aşa mâncam, dar de foame nu murea nimeni”; Vasile Ouatu: „Doamne fereşte să întrebi de soţie, că putea să te taie, mai bine să întrebi: ce face capra sau oaia?” Nicolae Petrică: „În timpul acela noi am înţeles că este un război pe mult timp”; Sergiu Pleşu: „În primele zile când veneai acolo treceai şi prin friguri, treceai şi prin dizenterie”; Vladimir Popescu şi Petru Flora: „Ştiau toate ascunzişurile, toate celea”; Fiodor Popovschii: „Am fost acolo carne de tun”; Alexandra Purice: „Nora a dat naştere unui rustam, iar eu am înmormântat un rustam”; Daniel C. Rabadja şi Nicolae Cârci: „Afghanistan e ţară minunată, intri în kişlak şi de-acolo nu mai ieşi”; Ivan Râbac: „Aveam o singură dorinţă, ca să vin acasă şi să beau apă de la fântână”; Nicolaevici Sava: „Mai degrabă aici mă tem, dar acolo nu aveam treabă”; Serghei Scripnik: „Specific pentru popoarele din Asia, agitaţia decurgea prin cântece”; Nicolae Sergheevici: „Cu ei nu poţi duce tratative”; Marcu Slutu: „Vitejie este să scapi viaţa”; Evgheni C. Svetlicinâi: „Cu cât mai multe erori comit politicienii, cu atât mai multe ordine sunt pe pieptul ostaşului şi mai multe cruci în cimitire”; Anatol Trofeev: „Ziua era tot normal, dar spre seară apăreau emoţii”; Grigorie Tulbur: „Parcă ne jucam de-a războiul, noi nu conştientizam pericolul”; Ion Turtă, Ştefan Burghilă şi Mihail Organ: „Ei puteau fi fără mâncare, fără niciun glonţ, dar luptau până la ultima picătură”; Mihai Valera: „Aşa şi nu i-am înţeles până la capăt cum rezistau”; Oleg Vălean şi Andrei Juravliov: „Nivelul lor de trai era ca în timpul evului mediu. Intri, să zicem, într-un kişlak, casa este din lut, dar te uiţi au aparatură de firmă: Sharp, Panasonic”; Valeriu Vrabie: „Nici nu ştiai care ţi-e duşman”; Natalia Zapisocinâi: „El mergea în faţă… şi duşmanii l-au înlăturat”.
CAPITOLUL III (pp. 381-482) – Documente
Militari originari din RSS Moldovenească căzuţi în războiul sovietoafghan; Propaganda şi contrapropaganda afghană; Scrisori din Afghanistan; Folclor „afghan” ; Imagini foto.
BIBLIOGRAFIE (pp. 483-490)
Documente de arhivă; Documente edite, memorii, interviuri edite, schiţe din mass-media ale/despre participanţilor/participanţii la războiul din Afghanistan; Literatura generală; Studii şi articole de specialitate.
ABSTRACT (pp. 491-496) – The soviet-afghan war (1979–1989). Study of oral history. Perceptions. Documents
RÉSUMÉ (pp. 497-502) – La guerre sovieto-afghane (1979–1989). Etude d‟histoire orale. Des perceptions. Des documents
РЕЗЮМЕ (pp. 503-508) – Советско-афганская война (1979–1989). Исследование устной истории. Восприятие. Документы
DESPRE AUTOR (pp. 509-510)
EVENIMENTE ŞI RECENZII
RECENZIE
CARAS, ANA. (2012). Review for the volume The Soviet-afghan War (1979– 1989). Study of oral history. Perceptions. Documents, Ion Xenofontov, Lumen Publishing House, 2011. Postmodern Openings, 3(2), 109-113.
Lucrarea face parte din dimensiunea istoric hermeneutică a cercetarii istorice, în special semnificativa pentru istoria vremii actuale, care face din amintiri o formă de dreptate. Importanța acestei probleme este semnificativă și datorită faptului că este realizată exclusiv pentru istoria recentă, o încercare de a aborda o problemă de nisa printr-o abordare multidisciplinară. Reprezintă o tendință de expansiune a discursului istoric referitor la tema studiată și analizată prin discuții despre aspecte noi și chiar non-academice.
RECENZIE
SANDU, ANTONIO. (2011). Review for the Volume “Razboiul sovieto-afgan (1979-1989). Studiu de istorie verbala. Perceptii. Documente” /Soviet-Afghan War (1979-1989). Study of Verbal History. Perceptions. Documents – Author Ion Xenofontov. Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala, 3(8), 115-117.
Volumul are meritul de a transforma cercetările de istorie recentă într-o audiție sui generis a doua voci. Soldații, ofițerul, combatantul în general sunt rareori văzuți de ochiul istoriei oficiale, mereu atenta la câștigători. Războiul este un fapt social care reconstruiește viața celor care o trăiesc. În volumul scris de istoricul Ion Xenofontov se folosește o abordare fenomenologică din perspectivă narativă a cercetării istoriografice.
ACEASTA CARTE A FOST CITATA IN URMATOARELE LUCRARI
- Sandu, A., Alexa, E., & Ponea, S. (2012). New directions in social epistemology. Scientific Annals of the “Alexandru Ioan Cuza” University, Iaşi. New Series SOCIOLOGY AND SOCIAL WORK Section, 5(1).
- Sandu, A. (2018). Constructionist Grounded Theory-GT. conceptual and methodological clarifications. LOGOS, UNIVERSALITY, MENTALITY, EDUCATION, NOVELTY. Section: Economical and Administrative Sciences, 3(1), 73-100.
- Caras, A. (2012). Review for the volume The Soviet-afghan War (1979–1989). Study of oral history. Perceptions. Documents, Ion Xenofontov, Lumen Publishing House, 2011. Postmodern Openings, 3(10), 109-113.
- McVicker, B. (2018). AFGANTSY: THE SOCIAL, POLITICAL, AND CULTURAL LEGACY OF A FORGOTTEN GENERATION (Doctoral dissertation).
PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI
- Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași
- Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara
- Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, România
- Biblioteca Academiei Române
- Biblioteca Universității „Transilvania” din Brașov
- Biblioteca Județeană “I. A. Basarabescu” Giurgiu
- Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj
DESPRE AUTOR
Ion Valer XENOFONTOV (15 februarie 1977, satul Echimăuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească/Republica Moldova) – istoric, cercetător științific, lector universitar. Licențiat al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1999). Studii aprofundate (1999- 2000) și de doctorat (2000-2004) la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, România. Doctor în istorie (2006). Consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei, consilier de stat (2007-2008), secretar ştiinţificla Institutul de Studii Enciclopedice (2008-2014), cercetător științific (cumul) la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” (din 2010), cercetător științific la…
