Razboiul sovieto-afghan (1979–1989). Studiu de istorie verbala. Perceptii. Document – Ion Valer XENOFONTOV

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen 07 Razboiul Sovieto Afghan XENOFONTOV C1

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Xenofontov Razboiul sovietoRAZBOIUL SOVIETO-AFGHAN (1979–1989). STUDIU DE ISTORIE VERBALA. PERCEPTII. DOCUMENT (ediția I)

Ion Valer XENOFONTOV

LUMEN – Copyright © 2011 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 550          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-272-5

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Emag.ro, Librariaeminescu.ro, Libraria virtuala LUMEN


Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen 07 Razboiul Sovieto Afghan XENOFONTOV C1(ediția a II-a)

Ion Valer XENOFONTOV

LUMENCopyright © 2020 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 512          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-570-2

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere:

Lucrarea se înscrie în dimensiunea istorico-hermeneutică, semnificativă în mod special pentru istoria timpului prezent, de a face din memorie o formă a justiţiei. Importanţa acestei teme este semnificativă şi graţie faptului că se efectuează, în exclusivitate pentru zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinară, constituind o tendinţă de extindere, prin discutarea unor aspecte inedite şi chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetată şi analizată. (Autorul)


Domenii de interes:

  • istoriografie
  • istorie sociala, politica si militara
  • antropologie

CUPRINS


UN MANUAL DE SUPRAVIEŢUIRE ÎN RĂZBOI (pp. 9-10)

SUIGENERIS AUDIŢIE A VOCILOR SECUNDE (pp. 11-14)

INTRODUCERE (pp. 15-20)

CAPITOLUL I (pp. 21-32) – Istoria orală în demersul istoriei militare

Dimensiunile problemei; Retrospectivă istorică; Repere conceptuale; Tehnici şi strategii de investigare.

CAPITOLUL II (pp. 33-380) – Percepţii

Petru Ajder: „La o vârstă de 18 ani noi nu am fost pregătiţi”; Tatiana Akimova: „Nu înţeleg de ce o trebuit să se ducă băieţii noştri acolo?”; Evghenia P. Alfërov: „200 de ruble aţi primit, ce mai doriţi?”; Nicolae Amelicichin: „Dacă nu aş fi trecut şcoala Afghanistanului, poate că altfel şi trăiam”; Anatol, Mişa, Nicolae şi Z.: „La noi era… s-a format o grupă de ofiţeri care au protestat împotriva războiului”; Svetlana Andreeva: „Am să mă duc în ţara aceea, nu atât să mă răzbun, cât să văd cum e acolo”; Radu B.: „…Când ne supăram le luam lumina, apa”; Rodica Blanovschi: „… Se vedea parcă faţa strânsă la loc din bucăţi, parcă nu avea un corp…”; Ilie Botnari: „Noi duceam politica partidului pe un teritoriu străin”; Victor Botnari: „Care n-o fost răniţi, care n-o tras frică, acei care o fost pisari în ştab, da tinerii care au fost şoferi… cât de cât o zgârietură tot au avut”; Carasemir, Valera Malarciuc şi Dmitri Lozovan: „Nu ştiam unde ne duc”; Mihail Al. Carp: „Noi cei care am luptat acolo am prelungit lupta pe Nistru, în Karabah, Cecenia şi în multe alte puncte fierbinţi…”; Oleg Casiadi: „Noaptea duhii fumau cearz, care mirosea de la 500 m şi stăteam gata toţi cu armele”; Alexandru Casian: „Sunt tare înapoiaţi, dar ca militari sunt foarte bine pregătiţi”; Vasile Cazacu, Iurii Gudali şi Mihai Usatâi: „Am avut frică până a murit cel mai bun prieten al meu”; Constantin Cebanu: „Fiecare soldat ştia că la alarmă de gradul zero trebuia să-şi ia 6 grenade în spate”; Victor Cebanu: „În timp de doi ani de slujbă au murit 20 din 120”; Ivan Ceriac: „Duşmanii aveau ciudă pe noi, ne împuşcau”; Ion Costrov: „Războiul din Afghanistan niciodată nu putea fi câştigat”; Andrei Covrig: „Iată, acum suntem ocupanţi!”; Alexandru Crivoliubic: „I-au dezbrăcat pe toţi soldaţii şi i-au decapitat”; Alexei Dendiu: „Cei care au rămas, sănătoşi nu-s”; Vasile Dolghii: „Când au aflat că pleacă în afghanistan dimineaţa la apel nu i-au găsit nici pe unul. Toţi au fugit, au fugit acasă”; Iularian Domenco: „Acolo se întâmpla că vroiai să cumperi un pachet de ţigări, dar acolo erau şi droguri, se îmbolnăveau băieţii… putea să explodeze pachetul acela în mână şi rămâneai calic”; Alexei Dubenco: „Nimeni nu este bucuros când cineva intră în ţara lui”; Vasile Eremciuc: „Pilonii albi simbolizează sufletul candid al ostaşilor (căzuţi în războiul declanşat nu din vina acestora) care urcă în împăraţia cerurilor”; Vasile Frunză şi Victor Tomiţa: „Găseau bune poziţii. Nu puteai trage în ei nici cu tunul, nici cu tancul. Nici aviaţia nu te putea ajuta. Cădeau pietre peste tine”; Ion Gadinaud şi Vasile Guţu: „Au fost cazuri când au sărit a noi şi cu toporul…”; Iurie Ghizatulin: „Eu nici nu ştiu ce mâncau ei. Ne deplasam prin kişlakuri, pe unde umblam, şi nu prea vedeam produse alimentare”; Sergiu Golub: „A schimbat elicopterele cum mulţi schimbă maşinile, dar nu din cauză că erau vechi şi nu le plăcea, dar din cauza că era doborât”; Igor Ivanovici Ilciuk: „Singuri ne-am tăiat creanga de sub picioare”; Alexei Josan: „Te uitai şi te întrebai: unde am nimerit?”; Vasile Lungu: „Clima e călduroasă, 45 grade, 50-55, moldovenii suferă, dar sunt rezistenţi”; Maslinicov şi Costea Cigurean: „Ziua umblă, analizează situaţia, mă cunosc la faţă îmi ştiu numele, ei totul ştiu despre noi, dar noaptea împuşcă”; Elena Mataseevici: „A fost un război ca în filme”; Alexandru Minciuc: „Fură o motocicletă, fură o maşină şi ai să scapi”; Alexandra N. Moroz şi Galina Metodii: „Dar faptul că au fost numiţi ocupanţi… noi doar l-am cunoscut în altă ipostază. Acesta e punctul nostru dureros”; Ion Murzac şi Afanasii Zinovev: „Prima dată am văzut cum arau cu boii şi cu plugul de lemn”; Ion Oca şi Adrian Sfeclă: „Scriam că totul este bine, sunt sănătos, nimic în detalii”; Anatol Oprea: „Băteam în masă, scoteam viermii şi aşa mâncam, dar de foame nu murea nimeni”; Vasile Ouatu: „Doamne fereşte să întrebi de soţie, că putea să te taie, mai bine să întrebi: ce face capra sau oaia?” Nicolae Petrică: „În timpul acela noi am înţeles că este un război pe mult timp”; Sergiu Pleşu: „În primele zile când veneai acolo treceai şi prin friguri, treceai şi prin dizenterie”; Vladimir Popescu şi Petru Flora: „Ştiau toate ascunzişurile, toate celea”; Fiodor Popovschii: „Am fost acolo carne de tun”; Alexandra Purice: „Nora a dat naştere unui rustam, iar eu am înmormântat un rustam”; Daniel C. Rabadja şi Nicolae Cârci: „Afghanistan e ţară minunată, intri în kişlak şi de-acolo nu mai ieşi”; Ivan Râbac: „Aveam o singură dorinţă, ca să vin acasă şi să beau apă de la fântână”; Nicolaevici Sava: „Mai degrabă aici mă tem, dar acolo nu aveam treabă”; Serghei Scripnik: „Specific pentru popoarele din Asia, agitaţia decurgea prin cântece”; Nicolae Sergheevici: „Cu ei nu poţi duce tratative”; Marcu Slutu: „Vitejie este să scapi viaţa”; Evgheni C. Svetlicinâi: „Cu cât mai multe erori comit politicienii, cu atât mai multe ordine sunt pe pieptul ostaşului şi mai multe cruci în cimitire”; Anatol Trofeev: „Ziua era tot normal, dar spre seară apăreau emoţii”; Grigorie Tulbur: „Parcă ne jucam de-a războiul, noi nu conştientizam pericolul”; Ion Turtă, Ştefan Burghilă şi Mihail Organ: „Ei puteau fi fără mâncare, fără niciun glonţ, dar luptau până la ultima picătură”; Mihai Valera: „Aşa şi nu i-am înţeles până la capăt cum rezistau”; Oleg Vălean şi Andrei Juravliov: „Nivelul lor de trai era ca în timpul evului mediu. Intri, să zicem, într-un kişlak, casa este din lut, dar te uiţi au aparatură de firmă: Sharp, Panasonic”; Valeriu Vrabie: „Nici nu ştiai care ţi-e duşman”; Natalia Zapisocinâi: „El mergea în faţă… şi duşmanii l-au înlăturat”.

CAPITOLUL III (pp. 381-482) – Documente

Militari originari din RSS Moldovenească căzuţi în războiul sovietoafghan; Propaganda şi contrapropaganda afghană; Scrisori din Afghanistan; Folclor „afghan” ; Imagini foto.

BIBLIOGRAFIE (pp. 483-490)

Documente de arhivă; Documente edite, memorii, interviuri edite, schiţe din mass-media ale/despre participanţilor/participanţii la războiul din Afghanistan; Literatura generală; Studii şi articole de specialitate.

ABSTRACT (pp. 491-496) – The soviet-afghan war (1979–1989). Study of oral history. Perceptions. Documents

RÉSUMÉ (pp. 497-502) – La guerre sovieto-afghane (1979–1989). Etude d‟histoire orale. Des perceptions. Des documents

РЕЗЮМЕ (pp. 503-508) – Советско-афганская война (1979–1989). Исследование устной истории. Восприятие. Документы

DESPRE AUTOR (pp. 509-510)


EVENIMENTE ŞI RECENZII


RECENZIE 

CARAS, ANA. (2012). Review for the volume The Soviet-afghan War (1979– 1989). Study of oral history. Perceptions. Documents, Ion Xenofontov, Lumen Publishing House, 2011. Postmodern Openings, 3(2), 109-113.

Lucrarea face parte din dimensiunea istoric hermeneutică a cercetarii istorice, în special semnificativa pentru istoria vremii actuale, care face din amintiri o formă de dreptate. Importanța acestei probleme este semnificativă și datorită faptului că este realizată exclusiv pentru istoria recentă, o încercare de a aborda o problemă de nisa printr-o abordare multidisciplinară. Reprezintă o tendință de expansiune a discursului istoric referitor la tema studiată și analizată prin discuții despre aspecte noi și chiar non-academice.

VEZI PDF


RECENZIE 

SANDU, ANTONIO. (2011). Review for the Volume “Razboiul sovieto-afgan (1979-1989). Studiu de istorie verbala. Perceptii. Documente” /Soviet-Afghan War (1979-1989). Study of Verbal History. Perceptions. Documents – Author Ion Xenofontov. Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala, 3(8), 115-117.

Volumul are meritul de a transforma cercetările de istorie recentă într-o audiție sui generis a doua voci. Soldații, ofițerul, combatantul în general sunt rareori văzuți de ochiul istoriei oficiale, mereu atenta la câștigători. Războiul este un fapt social care reconstruiește viața celor care o trăiesc. În volumul scris de istoricul Ion Xenofontov se folosește o abordare fenomenologică din perspectivă narativă a cercetării istoriografice.

VEZI PDF


ACEASTA CARTE A FOST CITATA IN URMATOARELE LUCRARI



PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI


  1. Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași 
  2. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara 
  3. Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, România 
  4. Biblioteca Academiei Române 
  5. Biblioteca Universității „Transilvania” din Brașov 
  6. Biblioteca Județeană “I. A. Basarabescu” Giurgiu 
  7. Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj 

Author: Editura Științifică LUMEN