Umanism, transumanism, postumanism. Perspective filosofice – Loredana VLAD

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Terec Umanism

UMANISM, TRANSUMANISM, POSTUMANISM. PERSPECTIVE FILOSOFICE

Loredana VLAD

LUMEN – Copyright © 2019 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tiparit        PAGINI: 338           LIMBA: Română

ISBN: 978-973-166-555-9

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPARA PRIN: Edituralumen.ro, Librariavirtuala.com, Emag.ro

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere:

Lucrarea „Umanism, transumanism, postumanism. Perspective filosofice” oferă o nouă perspectivă asupra condiţiei umane, motiv pentru care autoarea încearcă pe parcursul unui întreg capitol să dezbată dilema paradigmelor, făcând des apel la morală, etică şi predefinirile sociale cu privire la a fi moral. Dilema unor valori universale ale umanităţii derivă din însăşi imperativul de a fi sau a face după cum dictează uneori instanţele morale ale unei comunităţi, detaşate tocmai de nevoia firească a individului de a-şi construi propriile repere, propriile sisteme de gândire şi evaluare şi astfel, propriile valori. (Prof. Univ. Dr. Viorel GULICIUC)


Domenii de interes:

  • filosofie
  • umanism
  • transumanism
  • postumanism

CUPRINS 


PREFAŢĂ (pp. 11-13)

Viorel GULICIUC

CUVÂNT ÎNAINTE (pp. 15-17)

Claudiu Marius MESAROŞ

INTRODUCERE (pp. 19-29)

Importanţa şi actualitatea temei; Scopul, obiectivele şi structura lucrării; Metodologia cercetării.

CAPITOLUL I (pp. 31-135) – Ce este transumanismul?

De la umanism la transumanism; Clarificări şi asumări terminologice; De la filosofia tehnologiei la transumanism; Ce este transumanismul?; Critici şi consecinţe ale transumanismului; Cercetări cu privire la bioameliorare; Autotranscendenţa, longevitatea şi digitalizarea conştiinţei; Concluziile capitolului.

CAPITOLUL II (pp. 137-189) – Înţelegerea şi explicitarea miturilor modernităţii identificate în filosofia transumanistă

Mitul supraomului; Mitul raţiunii; Mitul progresului şi progresul ca ideologie; Neîncrederea în metanaraţiunile modernităţii; O continuare a modernităţii în postmodernitate. Viziunea lui Jürgen Habermas; Recontextualizarea miturilor modernităţii în transumanism; Concluziile capitolului.

CAPITOLUL III (pp. 191-255) – Către un nou model de etică construit pe baza perspectivelor moderne şi postmoderne: de la imperativul categoric kantian la (bio) etica responsabilităţii

Paradigme ale eticii moderne: etica kantiană şi etica consecinţionistă – utilitarismul; Paradigme etice postmoderne; Bioetica moralităţii comune: principiismul; Etica normativă şi etica deciziei; De la răspundere la (co) responsabilitate; Principiul responsabilităţii faţă de non-prezenţa umană sau prezenţa non-umană; Concluziile capitolului.

CAPITOLUL IV (pp. 157-289) – Concluzii si perspective – Transumanism şi postumanism

Condiţia postumană; Către o fenomenologie a digitalizării; Tehnoetici transumaniste: evaluarea etică a tehnologiilor –decizia etică; Transreligiozitatea – reîntoarcerea la sacralitate?; Transumanismul ca o nouă formă de umanism; Concluziile capitolului.

BIBLIOGRAFIE (pp. 291-323)

ANEXE (pp. 325-327)

INDEX DE NUME ŞI TERMENI (pp. 329-336)


EVENIMENTE SI RECENZII


RECENZIE

SANDU, ANTONIO. (2020). Review of the Book “Umanism, transumanism, postumanism. Perspective filosofice” [Humanism, transhumanism, posthumanism. Philosophical perspectives], authored by Loredana VLAD, LUMEN Publishing House, 2019. Logos Universality Mentality Education Novelty: Philosophy & Humanistic Sciences, 8(1), 86-92. https://doi.org/10.18662/lumenphs/8.1/39

Relația cu tehnologia face ca în zilele noastre să fim cu toții modificați comportamental de impactul tehnologiei, să fim cu toții tehnologizați. De ce vorbim despre un post și de ce vorbim despre oameni postumani, câtă vreme, dacă acceptam evoluționismul, omul este, in evolutie, un urmas al maimutei? De aici va pleca dezbaterea pe care o propunem pornind de la cartea “Umanism, transumanism, postumanism. Perspective filosofice”. Suntem sau nu o specie postumană? Suntem prin ceva dincolo de propria noastră umanitate? Am colaborat în ultimii ani la diverse articole (Sandu & Vlad, 2016) cu Loredana Vlad și principala preocupare comună a fost să înțelegem ce înseamnă această situare dincolo de uman, pentru că situarea dincolo de uman poate fi o situare în transcendent, în căutarea divinității, sau o situare în autotranscendentă, în căutarea evoluției tehnologice până la un punct când trecem dincolo de noi.

VEZI PDF


MASS MEDIA SI SOCIAL MEDIA 

VIDEO-RECENZIE

PROF. UNIV. DR. ANTONIO SANDU – Video-recenzie la volumul „Umanism, transumanism, postumanism. Perspective filosofice” – autor Loredana Vlad, Editura Științifică Lumen, 2020.

Umanitatea in pericol? Vom fi roboti in urmatorii 20 de ani? Vom fi o alta specie? Postumana?


PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI 


BIBLIOTECI UNIVERSITARE INTERNATIONALE – KIT-Bibliothek | Karlsruher Virtueller Katalog KVK si Worldcat:

  1. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara
  2. Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, România

BIBLIOTECI UNIVERSITARE NATIONALE:

  1. Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași
  2. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti
  3. Biblioteca Academiei Române
  4. Biblioteca Universității din Pitești
  5. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București
  6. Biblioteca Universității din Craiova
  7. Biblioteca Universității din Petroșani
  8. Biblioteca Universității din Oradea
  9. Biblioteca Universității “Ovidius” din Constanța
  10. Biblioteca Universităţii „Valahia” din Târgoviște
  11. Biblioteca Universității „Transilvania” din Brașov
  12. Biblioteca Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava
  13. Biblioteca Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași
  14. Biblioteca Universității Politehnica din Timișoara
  15. Biblioteca „Valeriu Bologa” a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
  16. Biblioteca Academiei de Studii Economice din București
  17. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
  18. Biblioteca Universității Petrol-Gaze din Ploiești
  19. Biblioteca Universității Naționale de Muzică din București
  20. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie din Craiova
  21. Biblioteca Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu
  22. Biblioteca Universității „Dunărea de Jos“ din Galați
  23. Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
  24. Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri“ din Bacău
  25. Biblioteca “Avram Filipaş”, Universitatea Titu Maiorescu din București
  26. Biblioteca Universității Politehnica din București

BIBLIOTECI JUDETENE:

  1. Biblioteca Județeană “Lucian Blaga” Alba
  2. Biblioteca Județeană “Alexandru D. Xenopol” Arad
  3. Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș
  4. Biblioteca Judeţeană “C. Sturdza” Bacău
  5. Biblioteca Judeţeană “GH. ŞINCAI” Bihor
  6. Biblioteca Judeţeană “George Coșbuc” Bistrița Năsăud
  7. Biblioteca Judeţeană “George Barițiu” Brașov
  8. Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila
  9. Biblioteca Judeţeană “V. Voiculescu” Buzău
  10. Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” Călărași
  11. Biblioteca Judeţeană “BOD PÉTER” Covasna
  12. Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Asachi” Iași

 DESPRE AUTOR

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Loredana Terec Vlad photoLoredana Terec-Vlad este doctor in filosofie, in urma sustinerii tezei de doctorat cu titlul “Transumanismul ca neo-umanism. Recontextualizarea unor mituri ale modernității”, in cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, Romania. Anterior a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Petre Andrei din Iași și Facultatea de Istorie și Geografie (Filosofie) din cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Este expertă în etică organizațională și audit etic și a publicat diverse lucrări științifice în domenii precum bioetica, transumanismul, inteligența artificială, etica afacerilor și sociologia organizațională. Autorul a construit un model de înțelegere a Supermanului de la Nietzsche și Hitler până la transumanism, văzând sclavia moale ca o alternativă la sclavia clasică.
În prezent este asistent universitar doctor, cadru asociat, în cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava și asistentă de cercetare în cadrul Centrului de Cercetare Lumen în domeniul Științelor Sociale și Umaniste, România. Vezi detalii

Author: Editura Științifică LUMEN