Adevar si cunoastere in rationalismul critic – Emilia CLOSCA

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen 21 Closca

ADEVAR SI CUNOASTERE IN RATIONALISMUL CRITIC

Emilia CLOSCA

LUMEN – Copyright © 2009 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 304          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-188-9

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Librarie.net, Libraria virtuala LUMEN, Librariamea.net, Oceanus.ro

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere:

Karl Popper este unul dintre cei mai discutati filosofi ai stiintei, incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea, opera lui bucurandu-se de o imensa notorietate internationala. La noi in tara, s-au facut dese referiri in ultimii 50 de ani, dar, dupa stiinta noastra, nu exista o monografie dedicata celui care a enuntat un criteriu de demarcare intre teoriile pretendente la stiintificitate si ideologii. O teorie stiintifica se caracterizeaza prin aceea ca, din ansamblul, coerent al enunturilor constituite, se poate detasa cel putin un anumit enunt cu functie de testare empirica astfel incat, daca ar fi dovedit adevarat, i s-ar nega universalitatea. Asa stau lucrurile cu teoria lui Einstein si cu teoria lui Newton despre gravitatie. De exemplu: „Daca deplasarea spre rosu a liniilor spectrale datorat potentialului gravitational nu ar exista, teoria generala a relativitatii nu ar putea fi sustinuta”. Nu la fel se intampla cu marxismul si psihanaliza, pe care Popper le-a acuzat ca sunt ideologii, care, din punct de vedere epistemologic, duc in eroare, iar din punct de vedere politic, sunt dogmatice. (Autoarea)


Domenii de interes:

  • filosofie
  • rationalism critic
  • failibilism popperian

CUPRINS


PREFAŢĂ (de Academician Teodor DIMA) (pp. 9-12)

INTRODUCERE (pp. 13-20) – Raţionalismul critic între apropiere de adevăr şi cunoaştere conjecturală

CAPITOLUL I (pp. 21-80) – Contextul epistemologic în care se remarcă raţionalismul critic

Valoarea filosofiei pentru înţelegerea lumii. Despre originile şi sensul filosofării; Opinie şi cunoaştere sau de la dóxa la epistéme; Filosofie şi ştiinţă – două orizonturi, aceeaşi realitate; Schimbare de paradigmă în epistemologia contemporană; De la logica ştiinţei la istoria ştiinţei.

CAPITOLUL II (pp. 81-132) – Adevăr şi cunoaştere

Heidegger despre adevăr ca stare-de-neascundere şi ca semn distinctiv al cunoaşterii fiinţării; Adevărul – între limbaj şi realitate; Câteva teorii ale adevărului; Despre adevăr din perspectiva raţionalismului critic.

CAPITOLUL III (pp. 133-196) – Problema inducţiei sau cum putem învăţa din experienţă

Scurtă privire asupra demersului inductiv; Scepticismul lui Hume – începutul problemei inducţiei; Răspunsuri la problema inducţiei; Failibilismul lui Peirce; Hume şi Kant – principiul cauzalităţii. Între a posteriori şi a priori; Cum a rezolvat Karl Popper problema inducţiei.

CAPITOLUL IV (pp. 197-236) – Carnap versus popper

Filosofia – între mirare şi analiză logică; O construcţie logică a lumii; Consistenţa raţională a gândirii filosofice; Problematica demarcativă a câmpului ştiinţific; O revoluţie a conceptelor din perspectiva unei metodologii negative.

CAPITOLUL V (pp. 237-278) – Coroborare şi falsificabilitate

Noul spirit ştiinţific; Criteriul falsificabilităţii sau despre o dialectică negativă şi consecinţele sale pozitive; Apropiere de adevăr în sensul cunoaşterii conjecturale; Rolul erorii în cunoaştere – de la îndoiala carteziană la failibilismul popperian.

CONCLUZII (pp. 279-302)

Failibilismul popperian între ştiinţă şi metafizică; Bibliografie.

Author: Editura Științifică LUMEN