DINAMICA PROZEI IN PERIOADA INTERBELICA
LUMEN – Copyright © 2009 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE
FORMAT: Tipărit PAGINI: 88 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-152-0
CUMPARA IN ROMANIA PRIN: Edituralumen.ro
CUMPARA IN STRAINATATE PRIN: Amazon.com, Amazon.co.uk, Amazon.ca, Amazon.es, Amazon.de, Amazon.it, Biblio.co.uk, Biblio.com, Abebooks.co.uk
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
Proza interbelica are o caracteristica importanta: orientarea spre roman. Inainte de primul razboi mondial, prozatorii romani erau povestitori ori nuvelisti, fiind atrasi de speciile scurte. Chiar daca romanul romanesc apare la mijlocul secolului al XIX-lea si cunoaste unele reusite inainte de 1900 (Ciocoii vechi si noi, de Nicolae Filimon; Viata la tara, Tanase Scatiu de Duiliu Zamfirescu; Mara, de Ioan Slavici, aparut in „Vatra”, 1894), primele romane moderne sunt considerate indeosebi cele de dupa 1920 (incepand cu Ion, de Liviu Rebreanu, aparut in acest an).
Cei mai de seama prozatori interbelici sunt cunoscuti ca romancieri, desi unii dintre acestia scriu si povestiri, schite ori nuvele. Scriitorii care au debutat ca povestitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Agarbiceanu etc.), inainte de primul razboi mondial, se dedica acum romanului. Dupa primul razboi mondial se contureaza doua paradigme literare in proza romaneasca, influentate de curentele vremii, modernismul si traditionalismul, aflate intr-un continuu dialog polemic. (Autorul)
Domenii de interes:
- istoria artelor
- patrimoniu cultural
- studii literare
CUPRINS
CAPITOLUL I (pp. 9-34) – Dinamica prozei în perioada interbelică
Introducere; Proza interbelică: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, George Călinescu, Max Blecher; Concluzii; Bibliografie.
CAPITOLUL II (pp. 35-44) – Literatura „turnului de fildeş” şi literatura „pentru masse”
Literatura română în perioada de tranziţie spre realismul socialist; Literatura „Turnului de fildeş”; Literatura „Pentru masse”; „Ofensiva” împotriva „Turnului de fildeş”; Concluzii.
CAPITOLUL III (pp. 45-74) – Dinamica poeziei în perioada interbelică
Introducere; Direcţii şi reprezentanţi: Poezia modernistă, Poezia tradiţionalistă, Poezia avangardistă; Poezia modernistă: Ion Barbu, Tudor Arghezi, Al. Philippide; Poezia tradiţionalistă: Zaharia Stancu, Aron Cotruş, Ion Pillat, Lucian Blaga; Gândirismul: Nechifor Crainic, Vasile Voiculescu; Avangardismul: Tristan Tzara, Ion Vinea, Urmuz, Ilarie Voronca; Concluzii; Bibliografie.
CAPITOLUL IV (pp. 75-88) – Poezia pastorală
Poezia preromantică; Direcţii şi reprezentanţi: Poezia galantă (mondenă), Poezia bahică (cântecul de lume), Lirica satirică şi moralizatoare, Poezia pastorală; Poezia pastorală; Bibliografie.
