UTILIZAREA SISTEMELOR DE LIMBAJE ALTERNATIVE ȘI AUGMENTATIVE ÎN ACTIVITĂȚILE INSTRUCTIV-EDUCATIVE
LUMEN – Copyright © 2021 – Colecția DEZVOLTARE SOCIALA
FORMAT: Tipărit PAGINI: 184 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-581-8
CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro; librariavirtuala.com
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
În volumul de față este abordată problematica specifică a comunicării la elevii cu handicap mintal grav și sever. Abordarea incluzivă a educării persoanelor cu handicap presupune adaptarea eficientă a participării tuturor elevilor la activităţile şcolare şi extraşcolare, impunând cercetătorilor sarcina de a găsi noi soluţii, alternative la eliminarea barierelor în incluziune, identificarea facilitatorilor şi oferirea de tehnici concrete de implicare activă şi funcţională a elevilor în propriul proces de învăţare. Facilitatorul studiat este comunicarea alternativă şi augmentativă. Copiii cu handicap grav şi sever sunt segmentul cel mai vulnerabil din cauza dificultăţilor de comunicare şi lipsei unui sistem de comunicare care să le permită să se facă înţeleși şi să înţeleagă lumea din jur. Comunicarea nonverbală ar putea fi pilonul pe care să se sprijine construirea unui sistem valid şi adecvat de comunicare. Comunicarea nonverbală reprezintă mijlocul cel mai accesibil de a asigura înţelegerea nevoilor copilului, satisfacerea cerinţelor legate de autonomia personală. Cartea propune o serie de strategii practice de realizarea a acestui obiectiv prioritar în domeniul intervenției educaționale la elevii cu dizabilități severe – cel de a stimula și sprijini dezvoltarea comunicării (Autoarea).
Domenii de interes:
- psihologie
- științele comunicării
- psihopedagogie speciala
CUPRINS
INTRODUCERE (pp. 7-10)
CAPITOLUL I- Perspective actuale asupra comunicării nonverbale şi a sistemelor alternative şi augmentative de comunicare (pp. 11-36)
Definirea comunicării şi descrierea comunicării nonverbale; Abordarea comunicării totale din perspectiva teoriilor contemporane naţionale şi internaţionale; Simbolurile şi îmbunătăţirea comunicării; Sisteme de comunicare augmentativă şi alternativă; Dezvoltarea limbajului şi importanţa comunicării în procesul educaţional.
CAPITOLUL II- Evaluare, diagnosticare timpurie şi intervenţie (pp. 37-58)
Evaluarea nivelului de dezvoltare comunicaţională la elevi; Repere internaţionale în evaluarea comunicării nonverbale; Intervenţie şi recuperare în dezvoltarea comunicării cu sprijinul limbajelor alternative şi augmentative; Principii generale şi beneficii ale includerii limbajelor alternative şi augmentative în planurile de intervenţie.
CAPITOLUL III- Tabloul comunicării şi utilizării limbajului verbal şi nonverbal la elevii cu handicap grav şi sever (pp. 59-82)
Profilul elevilor cu handicap grav şi sever; Atitudinea cadrelor didactice din învăţământul special şi achiziţiile lor în raport cu limbajele nonverbale şi utilizarea acestora în procesul instructiv-educativ.
CAPITOLUL IV- Stimularea comunicării la elevii cu handicap grav şi sever (pp. 83-126)
Program de stimulare a comunicării prin utilizarea limbajelor nonverbale: Pecs şi Signalong; Obiectivele programului de stimulare a comunicării prin utilizarea limbajelor nonverbale: PECS şi Signalong; Selectarea conţinutului programului de stimulare a comunicării totale prin utilizarea de limbaje nonverbale; Metodologia de implementare a programului de stimulare a comunicării verbale şi nonverbale prin utilizarea de limbaje nonverbale; Tratarea diferenţiată a elevilor cu handicap mintal grav şi sever prin utilizarea unor limbaje nonverbale (PECS şi Signalong); Studiu de caz.
CAPITOLUL V- Ghid curricular – deficienţe severe şi grave (pp. 127-138)
Dezvoltarea limbajului. Îndrumări, recomandări; Planificare tematică. Conţinutul curricular; Vocabularul de bază.
CONCLUZII (pp. 141-146)
GLOSAR (pp. 147-148)
ANEXE (pp. 149-169)
BIBLIOGRAFIE (pp. 171-184)
DESPRE AUTOR
Cristina TĂBĂCARU (DUMITRU). Studii în domeniul educaţiei speciale (licenţă, master, studii doctorale în cadrul Universităţii Bucureşti, lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Științe ale Educației din Universitatea din Pitești, voluntar în cadrul Asociaţiei România Connect, participare ca expert pe educaţie și comunicare în cadrul proiectului de Incluziune Socială demarat de UNDP în Chişinău (Moldova).
