ROLUL FAMILIEI, COMUNITATII SI A MEDIATORULUI SCOLAR IN COMBATEREA ABSENTEISMULUI SCOLAR, A ABANDONULUI SCOLAR SI A DELINCVENTEI JUVENILE LA COPII DE ETNIE ROMA
LUMEN – Copyright © 2009 – Colecția EDUCATIE MULTIDIMENSIONALA
FORMAT: Tipărit PAGINI: 265 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-163-6
CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Librăria Virtuală
CUMPĂRĂ ÎN STRĂINĂTATE PRIN: amazon.com, amazon.de, amazon.fr, amazon.es, amazon.it, amazon.co.uk, amazon.in
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
Au existat în istoria învăţământului românesc mai multe iniţiative concrete destinate şcolarizării rromilor. Aşa, de pildă, în perioada 1949-1951, la Siria, în judeţul Arad, inimosul învăţător Vaşile Homescu a organizat o şcoală pentru rromi, care a fost vizitată în anul 1951 de Ministrul învăţământului Ion Nistor şi de Grigoraş Dinicu, care era atunci reprezentantul romilor. Cu acest prilej, doamna învăţătoare Georgina Homescu s-a bucurat de elogiile deosebite ale vizitatorilor faţă de modul strălucit în care cei 41 de elevi din clasa să s-au prezentat la lecţii. Evident, au urmat şi alte experimente timide sau foarte reuşite, cum a fost, de exemplu, cel din satul Gura Văii (judetul Bacau), demarat la 15 septembrie 1974 de către sociologul Mihai Merfea, cadru universitar la Institutul de învăţământ Superior din Bacau. Astfel de iniţiative singulare, de tip artizanal, îşi aveau originea în omenia, luciditatea şi stăruinţa unor dascăli ai şcolii româneşti şi nu ca urmare a unei politici centrale. (Autorul)
Domenii de interes:
- stiintele educatiei
- psihologie
- educatie alternativa
CUPRINS
CAPITOLUL I (pp. 11-40) – Problematica educaţiei copiilor rromi şi a delicvenţei juvenile
Perspectiva istorică a învăţământului pentru rromi; Educaţia superioară şi cercetarea la minorităţiile de rromi din România; Definirea teremenilor şi a conceptelor utilizate în domeniul educaţiei şi a legislaţiei priviind minorii; Dinamica identitară şi abordarea interculturală în educaţie; Heteroidentificarea; Atitudinea rromilor faţă de propria identitate culturală; Atitudinea tradiţională faţă de rromi a populaţiei majoritare în România; Atitudinea rromilor faţă de propria identitate etnică.
CAPITOLUL II (pp. 41-56) – Rolul educaţiei în rândul populaţiei rome, în contextul socio – demografic – economic actual
Schimbările demografice în rândul populaţiei rromă; Atitudinea rromilor faţă de educaţie; Factori cauzatori/predispoziţionali ai excluziunii sociale la romi; Standardul economic; Factorii şi cauzele neparticipării la educaţie a copiilor rromi identificate din studii anterioare perioada 1990-2004; Atitudinea faţă de sărăcie.
CAPITOLUL III (pp. 57-74) – Delincvenţa juvenilă aspecte teoretice
Teorii culturale ale devianţei; Teoria presiunii sociale; Teoria controlului social; Principalii factori de risc relevanţi ce duc la comportamentul deviant; Influenţa factorilor de personalitate; Privarea socio-economică – cauză a delincvenţei juvenile; Grupul informal şi devianta şcolară; Cauze ale devianţei şcolare relative la personalitatea elevilor.
CAPITOLUL IV (pp. 75-114) – Forme de manifestare a comportamentului deviant
Infracţiuni şi delicte împotriva proprietăţii săvârşite individual sau în grup; Suicidul tentativa de suicid; Vandalismul şcolar; Violenţa şcolară; Absenteismul şi abandonul şcolar; Abandonul şcolar.
CAPITOLUL V (pp. 115-152) – Măsuri de prevenire a comportamentului deviant, implicarea familiilor şi a comunităţilor în reducerea absenteimului şcolar abandonului şcolar şi a delicvenţei la copii rromi
Implicarea familiilor şi a comunităţilor în educaţia participativă; Şcoală şi familia; Relaţia familie –şcoală; Familiile disfuncţionale şi riscul pe care-l dezvoltă asupra comportamentului delincvent; Conflictele maritale; Influenţa comunităţii în producerea delincvenţei juvenile la rromi; Rolul factorului de grup în producerea delincvenţei la minorii de etnie rromă; Relaţia şcolarizare – delincventă în rândul minorilor de etnie rromă; Inadaptarea şcolară şi conduitele deviante; Specificul şcolarizării în şcoală.
CAPITOLUL VI (pp. 153-202) – Evaluarea şi investigarea fenomenelor de absenteism şcolar, abandon şcolar
Ientificarea cauzelor care generează absenteismul şi abandonul şcolar în rândul copiilor rromi şi rolul comunităţii în reducerea acestui fenomen; Ipotezele şi obiectivele cercetării; Universul cercetării şi abordarea descriptiva a lotului cercetat; Metode, instrumente şi tehnici de cercetare; Prezentarea datelor cercetării; Evaluare răspunsuri chestionare; Studiu de caz; Concluzii privind cercetarea de evaluare; Intervenţia.
CAPITOLUL VII (pp. 203-260) – Cercetare 2 evaluarea şi investigarea delicvenţei juvenile la copii de etnie romă
Metodologia cercetării; Intervenţia propriu-zisă; Evaluarea finală; Rezultatele cercetării; Grupul din perspectiva asistenţei sociale; Evaluarea finală; Concluzii şi propuneri; Concluzii finale.
BIBLIOGRAFIE (pp. 261-263)
ACEASTA CARTE A FOST CITATA IN URMATOARELE LUCRARI
- Momanu, M, & Hojbota, A. M. (2013). School Dropout in the Context of the Romanian Educational System, Current Trends, Correlates and Interventions. Scientific Annals of Alexandru Ioan Cuza University of Iasi. Educational Sciences Series, 17, 117-130.
- Holman, A. C., Hojbotă, A. M., Pascal, E. A., Bostan, C. M., & Constantin, T. (2019). Developing Academic Persistence in the International Baccalaureate Diploma Programme: Educational Strategies, Associated Personality Traits and Outcomes. International Journal of Educational Psychology, 8(3), 270-297.
- Şoitu, P. L., & Alupoaie, L. R. (2011). Strategies for preventing and correcting school dropout. way, 2, 3
DESPRE AUTOR
MIRCEA ZIDĂRESCU (1973-2020) a fost Doctor al Facultății de Sociologie și Asistență Socială Babeș Bolyai din Cluj-Napoca și director de proiect în grupul de traineri şi facilitatori ai Centrului de Resurse pentru Comunitățile de Romi – Cluj Napoca. A avut pregătire de facilitator comunitar, trainer pentru ONG-uri și autorități locale. A desfășurat numeroase proiecte la nivelul județului Hunedoara pentru a sprijini tineretul, în special cel de entie romă, și pentru a facilita comunicarea dintre autorități și categoriile de persoane defavorizate.
