PERSPECTIVE CULTURALE SI POLITICE ASUPRA EVENIMENTELOR DIN 68
LUMEN – Copyright © 2009 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE
FORMAT: Tipărit
PAGINI: 110
LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-157-5
CUMPĂRĂ ÎN ROMÂNIA PRIN: Edituralumen.ro, Librarialumen.com, Elefant.ro, Printrecarti.ro, Librarie.net, Libraria virtuala LUMEN,
VIZUALIZEAZĂ CARTEA PE Google Books
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
“Şi în artă apare această mişcare ce exaltă şi neagă în acelaşi timp”, va spune Albert Camus despre revoltă. Citându-l pe Nietzsche, care spune că artistul nu tolerează realul, Camus va adauga că, în acelaşi timp, nici un artist nu se va putea dispensa de real, fiindcă tocmai creaţia artistică reprezintă „exigenţa unitaţii şi refuzul lumii”. Camus remarcă ostilitatea faţă de artă manifestată în decursul istoriei de mulţi partizani ai revoluţiilor. Rousseau vede arta drept o corupere a naturii, Saint-Just va fi un vehement duşman al frumuseţii în detrimentul virtuozităţii, Revoluţia Franceză nelăsând în urmă sa vreun mare poet, ci un ziarist ca Desmoulins şi un scriitor clandestin precum Sade, iar saint-simonienii vor revendica o artă utilă din punct de vedere social. Discursul nihiliştilor ruşi va fi asemănător, spunând că o pereche de cizme este mai utilă decât opera lui Shakespeare, alţii preferând o bucată de brânză oricărui Puşkin. Urmează excomunicarea artei lui Tolstoi, ca mai apoi, Rusiei revoluţionare să nu-i pese deloc de statuile lui Venus şi Apolo aduse de Petru cel Mare la Sankt-Petersburg. Poate pe bună dreptate, va spune Camus, în mizerie imaginile fericirii sunt dureroase… (Autorul)
Domenii de interes:
- istorie universala, moderna si contemporana
- istoriografie
- istorie sociala, politica si militara
- antropologie
- memorie colectiva
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE (pp. 7-8)
CAPITOLUL I (pp. 9-40) – Arta, estetica şi noile limbaje. Determinante sau rezultante revoluţionare?
Arta, estetica şi noile limbaje ca liante ale revoluţiei sociale; Dadaismul, suprarealismul şi situaţionismul. Revoluţii spre instituirea dorinţei.
CAPITOLUL II (pp. 41-70) – Evenimentele din 1968
Premise ce au declanşat revolta unei generaţii pe plan mondial; „Despre mizeria din mediul studenţesc” şi revoltele tinerilor din Franţa; Evenimentele din Mai 1968 văzute prin prisma lui Maurice Brinton; Sloganuri şi graffiti. Pereţii Parisului politizaţi prin arta murală; Analiza post-factum a evenimentelor din 1968.
CAPITOLUL III (pp. 71-102) – Influenţa mişcărilor din 1968 asupra ideilor şi practicilor politice contemporane
Influenţa mişcărilor din 1968 asupra ideilor filosoficopolitice; Evenimentele din 1968 şi rezultante în praxisul politic; “Moştenirea culturală” a lui Mai `68.
CONCLUZII (pp. 103-106)
BIBLIOGRAFIE (pp. 107-108)
