FANTASTICUL. CU REFERIRE SPECIALĂ LA DIMENSIUNEA EUROPEANĂ
LUMEN – Copyright © 2021 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE
FORMAT: Tipărit PAGINI: 324 LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-597-9
CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro; librariavirtuala.com
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
Moştenire a literaturii europene a secolului al XVIII-lea, dar cu rădăcini ce urcă, ramificându-se, în negurile timpurilor, fantasticul se afirmă şi se dezvoltă în secolul al XIX-lea, când cunoaşte, pentru o bună perioadă de timp, un succes considerabil. Într-un context marcat de idelogii în schimbare, antrenate de numeroase descoperiri şi cuceriri în toate manifestările activităţii umane, fantasticul vine să arate limitele şi faliile cunoaşterii, accentuând un fenomen oarecum paradoxal, dar nu mai puţin adevărat: orice lumină care are pretenţia de a alunga obscuritatea pune şi mai mult în evidenţă profunzimea tenebrelor rămase. (Autoarea)
Domenii de interes:
- studii literare
- studii culturale
- comunicare
CUPRINS
Introducere (p. 9)
Capitolul I. Fantasticul – repere conceptuale (pp. 13-68)
Fantasticul – creuzet al neliniştilor şi întrebărilor veacului al XIX-lea; Conceptul de fantastic; Discursul modern asupra fantasticului; Fantasticul, între frontiere mişcătoare.
Capitolul II. Fantasticul, o „maşinărie textuală” (pp. 69-118)
O „poveste” despre revelaţii, scurtă şi concentrată; O „piesă” în două acte; O schemă actanţială simplă, în esenţă; O experienţă împărtăşită; Un inventariu tematic modulabil şi extensibil; O „reţetă” cu adjuvanţi, fermenţi şi substituţi; Un creuzet de tehnici şi procedee narative; Ilustrare canonică: Horla (1886 şi 1887) de Guy de Maupassant.
Capitolul III. Tipostructuri şi identitate diacronică (pp. 119-301)
Fantasticul în literatura engleză a secolului al XIX-lea; Fantasticul la ora romantismului german; Fantasticul în Franţa secolului al XIX-lea; Fantasticul rus în secolul al XIX-lea.
CONCLUZII (pp. 303-311)
BIBLIOGRAFIE (pp. 313-323)
DESPRE AUTOR
NARCISA GALEȘ s-a născut în anul 1979, în orașul Cajvana din județul Suceava. Este om de litere, filolog la bază, absolventă a Facultății de Litere, specializarea engleză-franceză. Deține un master in Semiotica limbajului în mass-media și publicitate și este doctor în filologie. A publicat peste 50 de articole de specialitate în decursul carierei sale de cadru didactic la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, unde activează de 19 ani și are gradudl didactic de lector.
