DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSOANELOR CONDAMNATE ÎN REGIM PRIVATIV DE LIBERTATE
LUMEN – Copyright © 2022 – Colecția JURIDICA
FORMAT: Tipărit
PAGINI: 298
LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-612-5
CUMPARA IN ROMANIA PRIN: Edituralumen.ro, Libraria virtuala LUMEN
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
De-a lungul timpului, libertatea şi drepturile omului au cunoscut o utilizare intensivă la nivel conceptual, utilizare intensificată în ultimul secol, astfel că, în prezent, aceasta riscă să îşi piardă identitatea ca noţiune şi să se identifice cu obiectul. Vorbind despre persoane, vorbeşti despre oameni, fiinţe, chiar destine aflate la un moment dat într-un anumit regim de viaţă, iar în aceste condiţii nu poţi începe fără a constata uşurinţa cu care acest termen poate fi revendicat în orice tip de discurs; conceptul având prin urmare o dimensiune morală, religioasă, metafizică, juridică şi politică. Omul s-a născut liber, dar prin dezvoltarea sa în societate, prin deprinderile sau abilităţile dobândite, prin preocupările şi faptele la care recurge, acesta îşi poate menţine sau nu privilegiul de a fi liber, ca pe o stare reală de fapt şi nu ca pe o pedeapsă stabilită ca factor coercitiv, anume condamnarea în diverse forme, până la aceea a condamnării în regimul privativ de libertate.
Dezvoltarea fenomenului infracţional impune vigilenţa statelor pentru combaterea criminalităţii, iar aceasta nu se poate realiza în condiţii de legalitate decât prin fixarea unor reguli imperative, menite să asigure un echilibru între nevoile de satisfacere a interesului public legat de răspunsul judiciar al statului faţă de încălcarea normelor penale şi nevoile de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate persoanelor implicate în procesele penale.
Cine se legitimează a fi un observator al societăţii este tentat să facă filozofie. Dar, o societate nu poate funcţiona cu reflecţii filozofice, ea are nevoie de legi. Jean Jaques Rousseau afirma că „libertatea este supunerea faţă de legi pe care le-am stabilit noi înşine”. Dacă legea limitează libertatea noastră, ea este în acelaşi timp şi condiţia ei.
Privarea temporară de libertate este o necesitate care condiţionează libertatea altora şi însăşi comportamentul în societate şi dezvoltarea acesteia pe piloni sănătoşi.
Reglementările de dată recentă ale formelor în care intervine privarea de libertate în sistemul românesc de drept, cu largi implicaţii asupra sistemului de garanţii menit să asigure eliminarea arbitrariului din materia afectării acestui drept fundamental, instituit prin instrumente juridice internaţionale şi naţionale, justifică pe deplin analiza realizată în acest volum.
Cultura organizaţională a sistemului penitenciar cu tot ceea ce presupune acesta acţionează mai degrabă ca formatoare şi catalizatoare, în timp ce cultura managerială şi performanţa managementului reprezintă factorul esenţial, direct productiv şi responsabil asupra calităţii vieţii, activităţilor şi mai ales a respectării demnităţii umane.
În fapt, penitenciarul nu este şi nici nu va putea fi vreodată un cadru adecvat dezvoltării personalităţii, dar el ajută la înţelegerea condiţiei umane, fie ea şi aceea de persoană privată de libertate. Nimic nu îşi are rostul dacă omul nu este preţuit şi nu i se construieşte o lume pe măsură pentru că există o măreţie a fiinţării umane care trebuie afirmată întotdeauna (Georgică ALEXEEV)
Domenii de interes:
- drept execuțional penal
- drept penal
CUPRINS
Lista abrevierilor (pp. 13-14)
Prolegomene (pp. 15-18)
CAPITOLUL I- PREFIGURAREA CERCETĂRII (pp. 19-22)
Axiomele cercetării; Ipotezele cercetării; Obiectivul cercetării; Modalităţi, tehnici şi procedee de atingere a obiectivelor cercetării; Planul diseminării rezultatelor cercetării; Importanţa cercetării.
CAPITOLUL II- INCURSIUNE ÎN DOMENIUL REGLEMENTĂRII DREPTURILOR OMULUI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR (pp. 23-39)
Cadrul doctrinar internaţional şi naţional privind abordările problemelor de drepturile omului; Analiza surselor juridice de consacrare a drepturilor omului la nivel internaţional şi naţional; Sistemul penitenciar românesc – dimensiuni ale culturii şi civilizaţiei
carcerale.
CAPITOLUL III- ASIGURAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR (pp. 41-76)
Dimensiunea juridică universală privind consacrarea drepturilor omului în cadrul sistemului penitenciar. Principalele acte normative internaţionale, regionale şi naţionale; Principiile care guvernează executarea pedepselor privative de libertate în mediul penitenciar; Probleme privind asigurarea unor drepturi ale omului în sistemele penitenciare din România: condamnările CEDO versus reglementările în vigoare 48_Toc102730385.
CAPITOLUL IV- EXECUTAREA PEDEPSEI PRIVATIVE DE LIBERTATE ŞI REGIMURILE DE EXECUTARE ALE ACESTEIA (pp. 77-90)
Aspecte privind executarea pedepsei privative de libertate; Cadrul instituţional al pedepsei privative de libertate; Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate; Sisteme de executare a pedepselor privative de libertate din alte ţări – aspecte de drept comparat privind sistemul penitenciar.
CAPITOLUL V- DREPTURILE PERSOANELOR CONDAMNATE ÎN REGIM PRIVATIV DE LIBERTATE ŞI EXERCITAREA ACESTORA (pp. 91-124)
Drepturile persoanelor condamnate în regim privativ de libertate; Dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumane sau degradante – aspecte umane ale condamnării într-un stat de drept; Dreptul la hrană, echipament şi cazarmament; Dreptul la plimbare şi odihnă; Dreptul la informaţie; Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase; Dreptul la consultarea documentelor de interes personal; Dreptul persoanelor private de libertate la asistenţă medicală; Dreptul la asistenţă diplomatică; Dreptul la încheierea unei căsătorii; Exercitarea celorlalte drepturi fundamentale care nu sunt restrânse sau interzise prin lege sau hotărârea de condamnare; Asigurarea respectării drepturilor persoanelor condamnate în regim privativ de libertate prin organizaţii specializate (APADOR-CH şi CPT).
CAPITOLUL VI- OBLIGAŢIILE ŞI INTERDICŢIILE PERSOANELOR CONDAMNATE ÎN REGIM PRIVATIV DE LIBERTATE (pp. 125-141)
Obligaţiile persoanelor condamnate în regim privativ de libertate; Interdicţiile condamnaţilor în regim privativ de libertate.
CAPITOLUL VII- MUNCA PRESTATĂ DE PERSOANELE CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE (pp. 143-150)
Preliminarii; Locurile de muncă şi repartizarea la muncă; Organizarea, evidenţa şi retribuirea muncii; Calificarea şi recalificarea profesională.
CAPITOLUL VIII- RECOMPENSE, ABATERI ŞI SANCŢIUNI DISCIPLINARE (pp. 151-158)
Recompense; Abateri şi sancţiuni disciplinare.
CAPITOLUL IX- JUDECĂTORUL DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE ŞI ROLUL SĂU ÎN GARANTAREA LEGALITĂŢII EXECUTĂRII PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE (pp. 159-164)
Statutul şi calitatea de magistrat a judecătorului de supraveghere a privării de libertate; Înfiinţarea instituţiei judecătorului de supraveghere a privării de libertate şi procedura de desemnare a acestuia; Activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate; Actele şi soluţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
CAPITOLUL X- MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE RISC IVITE ÎN CURSUL EXECUTĂRII PEDEPSEI CU INCHISOAREA (pp. 165-218)
Refuzul de hrană; Conflictele între deţinuţi şi agresiunea asupra cadrelor penitenciarului; Săvârşirea unor infracţiuni; Decesul
CAPITOLUL XI- CONCLUZII ŞI PROPUNERI (pp. 213-218)
ANEXE (pp. 219-290)
Referinţe bibliografice (pp. 291-298)
