DIMENSIUNI PSIHO-SOCIALE ALE INTEGRARII EUROPENE: O ANALIZA A REPREZENTARILOR STEREOTIPE DINAMICE IN RELATIILE INTER-GRUP
LUMEN – Copyright © 2008 – Colecția EDUCATIE MULTIDIMENSIONALA
FORMAT: Tipărit
PAGINI: 221
LIMBA: Română
ISBN: 978-973-166-063-9
CUMPĂRĂ ÎN ROMÂNIA PRIN:Edituralumen.ro, Libraria virtuala LUMEN, Elefant.ro, Librarie.net, Anticariat-unu.ro, okazii.ro, librarie.oceanus.ro,
CUMPĂRĂ ÎN STRĂINĂTATE PRIN: mesageria.md
GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE
Descriere:
Tema diferenţelor dintre indivizi este una dintre preocupările majore ale psihologiei clinice. Diferenţele dintre culturi şi contexte sociale, factori de prim rang în modelarea personalităţii umane, constituie o arie fundamentală a psihologiei sociale şi culturale. Fiecare dintre noi este unic dar nu avem toţi aceeaşi capacitate de a accepta această diversitate, nu suntem în aceeaşi măsură toleranţi face de cei care „nu sunt ca noi”. Uneori fără să ne dăm seama formăm grupuri şi includem în grupuri sau clase pe toţi cei cu care interacţionăm. Criteriile categorizării sociale sunt multiple: sexul, vârsta, etnia, profesia, orientarea politică sau cea sexuală etc. Acelaşi „instinct” social ne face ca automat să devenim apărători ai membrilor grupurilor din care facem parte (şi ai membrilor grupurilor noastre de referinţă) şi să ne manifestăm antipatia faţă de membrii grupurilor concurente (iar competiţia este adesea regula existenţei noastre în societate). (Autorul)
Domenii de interes:
- psihologie
- psihologie clinica
- psihologie sociala
- psihologie culturala
CUPRINS
CADRUL UNEI ANALIZE PSIHO-SOCIALE A INTEGRĂRII EUROPENE (pp. 11-14)
CAPITOLUL I (pp. 15-54) – Triada psihologiei sociale: stereotip – prejudecată – discriminare
Reprezentările sociale: o teorie integratoare; Stereotip şi stereotipizare; Prejudecățile; Consecințele stereotipurilor şi prejudecăților. Despre discriminare; De ce avem stereotipuri?; Schimbarea stereotipurilor şi prejudecăților; Concepție personală privind fenomenul stereotipiei.
CAPITOLUL II (pp. 55-76) – Analiza tranzacțională – concepte fundamentale
Eric Berne şi începuturile AT; Stările Eului, indicatori comportamentali; Tipuri de tranzacții şi de jocuri psihologice; Poziții de viață şi scenarii în AT.
CAPITOLUL III (pp. 77-106) – Reprezentările stereotipe dinamice: roluri şi scenarii
Roluri stereotipe; Scenarii stereotipe.
CAPITOLUL IV (pp. 91-106) – Relații intergrup, stereotip şi identitate – românii şi cetățenii Uniunii Europene
Teorii complementare, dimensiuni ale comparării şi o soluție: creativitatea socială; Românii, între autostereotip dinamic şi eurooptimism.
CAPITOLUL V (pp. 107-126) – Cercetare preliminară: reprezentări stereotipe ale bucureştenilor
Delimitări conceptuale şi metodologie; Obiectiv şi ipoteze; Eşantion şi metodă de cercetare; Analiza datelor şi rezultate; Concluzii: despre imagini ambivalente şi distanță psihologică.
CAPITOLUL VI (pp. 127-180) – Stereoscript în relația români – cetățeni ai Uniunii Europene
Obiectivele şi metodologia cercetării; Rezultatele cercetării; Discuții critice.
CAPITOLUL VII (pp. 181-198) – Concluziile cercetării sau despre relațiile proiectate dintre români şi cetățenii uniunii europene; Aplicabilitate practică a studiului şi perspective de viitor.
ANEXE (pp. 199-212)
ANEXA I – Chestionar privind imaginile asociate românilor şi cetățenilor Uniunii Europene; ANEXA II – Chestionarul AT pentru roluri stereotipe (formă inițială); ANEXA III –Scoruri obținute la profilurile stereotipe (români, cetățeni UE, ideal); ANEXA IV – Statistică descriptivă pentru variabilele: grad de favorabilitate, competență, agreabilitate.
BIBLIOGRAFIE (pp. 213-219)
DESPRE AUTOR
VLAD PETRE GLAVEANU este Prof. Asociat Dr., șeful Departamentului de Psihologie și Consiliere și Directorul Centrului de Creativitate și Inovație Webster la Universitatea Webster din Geneva, Elveția. Ocupă postul de Prof. Asociat la Universitatea Bergen, Norvegia și de Prof. Asociat la Departamentul de Comunicare și Psihologie din cadrul Universității Aalborg din Danemarca. A obținut titlul de Doctor în Psihologie Socială în cadrul London School of Economics and Political Science în 2012. Desfășoară proiecte de cercetare pe tema creativității individuale și de grup, a comunicării digitale și educației. Este editor al revistei „Europe’s Journal of Psychology” și al seriei de volume „Palgrave Studies in Creativity and Culture”. A publicat numeroase articole științifice și a contribuit la numeroase cărți editate în domeniul psihologiei și psihologiei sociale.
