Capital social in Romania inceputului de Mileniu – Bogdan VOICU

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen VOICU Capital social

CAPITAL SOCIAL IN ROMANIA INCEPUTULUI DE MILENIU

Bogdan VOICU

LUMEN – Copyright © 2010 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 172          LIMBA: Română

ISBN: 978-973-166-240-4

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Librăria Virtuală

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere:

Hai să ne imaginăm un om oarecare. Dacă s-ar fi născut pe la 1550, în Europa, omul cu pricina ar fi avut probabil cel puţin 3-4 fraţi şi o puzderie de veri. Să zicem că nu ar fi avut nici un rang nobiliar. Ar fi locuit cu părinţii săi o vreme, apoi, cel mai probabil între 17 şi 22 de ani, s-ar fi căsătorit. Ar fi locuit fie în casa părinţilor săi, fie în casa părinţilor soţiei sale, fie într-o casă din apropiere, destul de probabil chiar în curtea casei părinteşti. Ar fi avut numeroase oportunităţi de a interacţiona cu numeroşii săi veri, fraţi şi cumnaţi. Ar fi făcut repede cel puţin 3-4 copii. Viaţa sa nu ar fi fost una lungă. Pe la 50 de ani ar fi fost deja bătrân, asta dacă ajungea atât de în vârstă. La bătrâneţe familia ar fi avut grijă de el. În acel moment ar fi avut cu siguranţă o droaie de nepoţi, iar primi săi copii ar fi avut deja familiile lor. În principiu, interacţiunile cu alte persoane în afara rudelor ar fi fost destul de rare: prins în sânul unei familii atât de numeroase, i-ar fi lipsit timpul fizic pentru a interacţiona des cu prietenii săi. Totuşi, în anumite părţi ale continentului, aceasta nu l-ar fi împiedicat să petreacă cu aceştia câteva ore pe săptămână: la cârciumă, dacă ar fi fost bărbat, în spaţii mai puţin publice, dacă ar fi fost femeie.   (Autorul)


Domenii de interes:

  • capital social
  • familie postmoderna
  • stil de viata

CUPRINS


INTRODUCERE (pp. 9-16)

CAPITOLUL I (pp. 17-70) – Capitalul social: componente, nivele, structuri

Capitalul social – o abordare conceptuală; Capital social în România şi în Europa; Scurte concluzii.

CAPITOLUL II (pp. 71-90) – Capitalul social ca premisă a dezvoltării durabile

Capitalul social: România în context european; Indicatori ai sociabilităţii în Diagnoza Calităţii Vieţii 2006; Relaţiile: cine sunt cei mai sociabili români?; Încrederea generalizată: un profil similar; O cultură a sociabilităţii ridicate?; Discuţie şi implicaţii; Anexa: tabele suplimentare.

CAPITOLUL III (pp. 91-110) – Voluntariat şi voluntari în România: O scurtă trecere în revistă

Voluntariatul ca strategie inovativă de creştere, la nivel individual; Incidenţa voluntariatului şi asociaţionismului în România; Voluntariat şi resurse individuale; În loc de concluzii: despre perspective.

CAPITOLUL IV (pp. 111-144) – Est Europenii şi nivelele lor scăzute de capital social tip bridging: între determinanţii individuali şi cei societali

Definirea capitalului social; Ipotezele: Mecanisme de generare a capitalului social la nivel individual; Strategia de analiză; Rezultate; Concluzii şi implicaţii; Anexă: coeficienţii de regresie din modelele multinivel.

CAPITOLUL V (pp. 145-162) – Riscurile politicilor de dezvoltare bazate pe formarea capitalului social

Concepte, literatură; Capital social în România: comparaţii cu spaţiul european şi diferenţe între indivizi; Efecte perverse ale utilizării capitalului social în politicile de dezvoltare; Implicaţii.

LISTA DE REFERINŢE (pp. 163-170)

Author: Editura Științifică LUMEN