Arhitectura relatiilor interetnice in spatiul ex-sovietic: Republica Moldova (1991–2014) – Lidia PRISAC

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen 83 Prisac

ARHITECTURA RELATIILOR INTERETNICE IN SPATIUL EX-SOVIETIC. REPUBLICA MOLDOVA (1991-2014)

Lidia PRISAC

LUMEN – Copyright © 2015 – Colecția DEZVOLTARE SOCIALĂ

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 306          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-412-5

Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Fragment din volum 1

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Librariavirtuala.com, Emag

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere |

Dupa destramarea URSS (1991), fostele republici unionale, devenite state independente, s-au confruntat cu un sir de probleme neintalnite in trecut. A fost vorba de re-aranjarea pe principii noi a raporturilor economice intre statele independente, de cautarea pietelor de materii prime si de desfacere a marfurilor, de asigurarea suveranitatii si independentei statelor prin semnarea unor acorduri bi- si multilaterale etc. Afara de asta, una din problemele cardinale ale spatiului postsovietic a fost respingerea de catre fortele politice ale Federatiei Ruse, succesoare a URSS, a realitatilor post-imperiale. In vorbe, Kremlinul a recunoscut independenta de stat a fostelor republici unionale, inclusiv frontierele acestora, pe de alta parte insa a promovat si promoveaza politici de mentinere sub alta forma a fostului imperiu. Aceasta practica s-a simtit si se simte in Republica Moldova. (Autorul)


Domenii de interes |

  • stiinte politice
  • relatii etnice
  • spatiu ex-sovietic

CUPRINS |


ABREVIERI (pp. 7-8)

PREFAŢĂ (pp. 9-12)

INTRODUCERE (pp. 13-20)

CAPITOLUL I (pp. 21-78) – Repere conceptuale, istoriografice şi surse istorice

Abordări teoretico-conceptuale; Relaţiile interetnice din Republica Moldova în istoriografia contemporană; Surse de documentare; Concluzii.

CAPITOLUL II (pp. 79-106) – Relaţiile interetnice în contextul luptei pentru suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova

Premisele „reapariţiei” problemei interetnice la mijlocul anilor 1980; Mişcarea de renaştere naţională şi consecinţele ei asupra relaţiilor interetnice; „Chestiunea interetnică” din RSS Moldova în contextul destrămării Uniunii Sovietice; Concluzii.

CAPITOLUL III (pp. 7-8) – Arhitectura relaţiilor interetnice în procesul constituirii şi evoluţiei Republicii Moldova

Politici de integrare a minorităţilor naţionale în cadrul democratizării postsovietice (1991–1992). Războiul din stânga Nistrului; Relaţiile interetnice de la integrare la dezintegrare teritorială (1992–1994; 1994– 1999; 1999–2003); Conexiuni interetnice după 2009; Relaţiile interetnice din Republica Moldova în contextul schimbărilor geopolitice regionale din 2014; Activitatea organizaţiilor etnoculturale; Concluzii.

CONCLUZII GENERALE (pp. 213-218)

BIBLIOGRAFIE (pp. 219-258)

ANEXE (pp. 259-280)

Anexa 1. Interferenţe interculturale în spaţiul actual al Republicii Moldova; Anexa 2. Politici de indigenizare în contextual mondializării; Anexa 3. Alegerile în Sovietul Suprem al RSSM, 25 februarie 1990; Anexa 4. Rezultatele alegerilor parlamentare şi componenţa etnică din Parlamentul Republicii Moldova; Anexa 5. Apartenenţa etnică şi lingvistică a populaţiei din RSSM, 1989; Anexa 6. Preferinţe ale limbilor în cadrul instituţiilor de învăţământ; Anexa 7. Gradul de cunoaştere a limbii române; Anexa 8. Organizaţiile social-politice şi etnoculturale din Republica Moldova; Anexa 9. Problema etnolingvistică din RSS Moldovenească în imagini, 1989–1990; Anexa 10. Secvenţe foto de la Festivalul republican al etniilor din Republica Moldova, 2008–2014.

ABSTRACTE (pp. 281-284)

INDICE DE NUME (pp. 285-298)

INDICE GEOGRAFICE (pp. 299-302)

DATE DESPRE AUTOR (pp. 303-304)


ACEASTA CARTE A FOST CITATA IN URMATOARELE LUCRARI



PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI |


BIBLIOTECI UNIVERSITARE INTERNATIONALE – KIT-Bibliothek | Karlsruher Virtueller Katalog KVK si Worldcat:

  1. Jisc Library Hub Discover (formerly Copac)
  2. The British Library, St. Pancras
  3. Universitätsbibliothek Bern
  4. HCL Technical Services
  5. Harvard University
  6. Library of Congress
  7. University of Pittsburgh
  8. Indiana University
  9. Stanford University Libraries
  10. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara
  11. Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, România

BIBLIOTECI UNIVERSITARE NATIONALE:

  1. Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași
  2. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti
  3. Biblioteca Academiei Române
  4. Biblioteca Universității din Pitești
  5. Biblioteca Universității din Oradea
  6. Biblioteca Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava
  7. Biblioteca Universității Politehnica din Timișoara
  8. Biblioteca Universității din Craiova
  9. Biblioteca Universității “Ovidius” din Constanța
  10. Biblioteca Academiei de Studii Economice din București
  11. Biblioteca Universității Naționale de Muzică din București
  12. Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri“ din Bacău
  13. Biblioteca Universităţii „Valahia” din Târgoviște
  14. Biblioteca Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu
  15. Biblioteca Universității Petrol-Gaze din Ploiești
  16. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie din Craiova
  17. Biblioteca Universității Politehnica din București
  18. Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

BIBLIOTECI JUDEȚENE:

  1. Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș
  2. Biblioteca Judeţeană “C. Sturdza” Bacău
  3. Biblioteca Judeţeană “George Coșbuc” Bistrița Năsăud
  4. Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” Călărași
  5. Biblioteca Judeţeană “BOD PÉTER” Covasna
  6. Biblioteca Judeţeană Dolj ”Alexandru şi Aristia Aman”
  7. Biblioteca Judeţeană “Kájoni János” Harghita
  8. Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamț
  9. Biblioteca Județeană “Astra” Sibiu
  10. Biblioteca Judeţeană “ŞT. BĂNULESCU” Ialomița
  11. Biblioteca Județeană “I. A. Basarabescu” Giurgiu
  12. Biblioteca Judeţeană “George Barițiu” Brașov
  13. Biblioteca Judeţeană “V. Voiculescu” Buzău
  14. Biblioteca Judeţeană “I. H. Rădulescu” Dâmbovița
  15. Biblioteca Judeţeană “GH. ŞINCAI” Bihor
  16. Biblioteca Judeţeană “George Coșbuc” Bistrița Năsăud
  17. Biblioteca Judeţeană Dolj ”Alexandru şi Aristia Aman”
  18. Biblioteca Județeană “Sorin Titel” Timiș
  19. Biblioteca Județeană Satu Mare

DESPRE AUTOR |


Publica cartea ta la Editura Stiintifica Lumen Lidia PRISAC foto

Lidia PRISAC (8 mai 1978, satul Antoneşti, raionul Ştefan-Vodă, Republica Moldova) – cercetător ştiinţific, istoric. Licenţiat (2001) şi studii aprofundate (2002) la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Studii aprofundate la Şcoala Doctorală Francofonă în Ştiinţe Sociale, Europa Centrală şi Orientală, Universitatea din Bucureşti, (2006–2007) şi Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, Centrul pentru Jurnalism Independent (2011–2012). Studii de doctorat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, (2002–2006). Doctor în istorie (2013). Cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Interetnice/Institutul Patrimoniului Cultural (din 2003). Membru al colegiilor de redacţie: „Postmodern Opening” (Iaşi, România, din 2010), „Romanian Journal for Multidisciplinary” (Iaşi, România, din 2010). Autor a peste 50 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv a unei monografii. Are publicaţii ştiinţifice în Republica Moldova, România, Armenia, Lituania, Germania, Ucraina. Domenii de interes: identitate etnică, relaţiile interetnice, separatismul transnistrean, istoria mentalităţilor colective, istoria comunităţii armene din spaţiul pruto-nistrean, istoria vieţii religioase, istoria ştiinţei, cercetări enciclopedice şi biografice. A participat la peste 40 de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. A efectuat stagii de cercetare în Bulgaria (2004), România (2005–2015), Lituania (2010–2011), Ucraina (2011–2012). Are prezenţe în mass-media naţională şi internaţională. Laureat al Premiului municipiului Chişinău pentru tineret în domeniul ştiinţei (secţiunea istorie, 2013). Vezi detalii

Author: Editura Științifică LUMEN