Arheologia gandirii istorice si politice: O teorie hipercritica a societatii si cunoasterii moderne – Lucian POPESCU

ARHEOLOGIA GANDIRII ISTORICE SI POLITICE: O HIPERCRITICA A SOCIETATII SI CUNOASTERII MODERNE

Lucian POPESCU

LUMEN – Copyright © 2015 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         

PAGINI: 602         

LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-418-7

CUMPARA IN ROMANIA PRIN: Edituralumen.ro, Emag.ro, Librarie.net, Libraria virtuala LUMEN, elefant.ro

CUMPARA IN STRAINATATE PRIN: Mesageria.md

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE

Descriere:

Cartea domnului Lucian Mircea Popescu, “Arheologia gandirii istorice si politice: O teorie hipercritica a societatii si cunoasterii moderne” este un proiect mult mai ambitios decat o spune titlul. Intr-adevar, ea isi propune de fapt nu atat sa prezinte anumite aspecte apartinand unui trecut explorabil arheologic in sens foucaultian, cat sa fundamenteze cunoasterea istorica dintr-o perspectiva hipercritica. Spre deosebire de stiinta, cunoasterea istorica e legata de intelegere, de perceptie si de un mod particular de a gandi. Totodata aceasta cunoastere istorica nu este atat legata de legile de manifestare ale umanului, cat de o acomodare a gandirii noastre cu datele si conditiile mentale dintr-o epoca, ceea ce, trebuie sa observam, intr-un fel sau altul conduce spre teoriile semnului si interpretarii (semiotica/semiologie si hermeneutica) si alatura observatiei, naratiunea. (Aurel CODOBAN)

Domenii de interes:

• istorie universala, moderna si contemporana
• istoriografie
• istorie sociala, politica si militara
• istoria ideilor

CUPRINS 

INTRODUCERE (pp. 11-56) – Cunoaştere istorică, creaţie umanistă, gândire politică: conţinut, autonomie, forme

CAPITOLUL I (pp. 57-146) – Istoria perfectă

Autonomia istoriei între Iluzii Pozitiviste şi realităţi concrete.

CAPITOLUL II (pp. 147-224) – Lumea mai bună şi utilitatea socială

Lumea mai bună; Textele (istorice) şi politica: neautonome şi indistincte; Principiul utilităţii sociale şi condiţionarea lui de către economic şi politic; Adepţi indirecţi ai teoriei lui Smith: Wilhelm al II-lea şi Hitler; Producţii culturale versus creaţii culturale.

CAPITOLUL III (pp. 225-287) – Limbajul modern şi istoria

Limbajul – prizonier al istoriei.

CAPITOLUL IV (pp. 289-350) – Hermeneutica şi istoria

Spaţiul Interpretărilor între distincţii de cunoaştere şi anarhii discursive; Actul de a interpreta şi cunoaşterile de tip istoric.

CAPITOLUL V (pp. 351-408) – Progresul ştiinţific şi istoria

Un teoretician al Progresului: Auguste Comte; Un nou regim al cunoaşterii; A fi pozitiv; Confuzii, convenţii, analitice.

CAPITOLUL VI (pp. 409-466) – Semiotica şi istoria

Dincolo de „sens”, de „semn”, de „simbol”: istoria ca potenţial de putere; Evidenţa istorică prin semne şi simboluri politizate, arbitrare.

CAPITOLUL VII (pp. 467-518) – Psihanaliza şi istoria

Metoda psihanalitică; LaCapra, transferenţa, Holocaustul şi disoluţia „politicilor reprezentării”.

CAPITOLUL VIII (pp. 519-580) – Metaistoria şi istoria

Mai multe identităţi socio-profesionale; Metaistoria; Concepţiile lui Hayden White despre trecut şi istorie; Trecut practic, trecut istoric; Literatura, istoria, ideologia şi libertatea de creaţie; Ficţiuni istorico-politice: istoria occidentală a Învingătorului; Imaginaţie poetică.

MULŢUMIRI, PRECIZĂRI, DETALII, PERSPECTIVE (pp. 581-584)

BIBLIOGRAFIE (pp. 585-600)

PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI 

BIBLIOTECI UNIVERSITARE INTERNAȚIONALE – KIT-Bibliothek | Karlsruher Virtueller Katalog KVK si Worldcat:

1. BVB – BibliotheksVerbund Bayern Solr-Zugang
2. Bayerische Staatsbibliothek
3. Cornell University Library
4. Library of Congress
5. University of Pittsburgh, Pittsburgh, PA, SUA
6. Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga”, Cluj
7. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara

BIBLIOTECI UNIVERSITARE NAȚIONALE:

8. Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași
9. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti
10. Biblioteca Academiei de Studii Economice din București
11. Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
12. Biblioteca Universității “Ovidius” din Constanța
13. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie din Craiova
14. Biblioteca Universității din Petroșani
15. Biblioteca Universității din Pitești
16. Biblioteca Universității din Oradea
17. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București
18. Biblioteca Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava
19. Biblioteca Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau
20. Biblioteca Universitatii „1 Decembrie” din Alba Iulia
21. Biblioteca Universitatii Nationale de Muzica, Bucuresti
22. Biblioteca Universitatii „Lucian Blaga”, Sibiu
23. Biblioteca Centrala Universitara Politehnica, Bucuresti
24. Biblioteca Universității din Craiova
25. Biblioteca Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti
26. Biblioteca Universitatii Tehnice de Constructii- Bucuresti
27. Biblioteca Universităţii „Valahia” din Târgoviște
28. Biblioteca „Valeriu Bologa” a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
29. Biblioteca Universitatii Nationale de Arte din București
30. Biblioteca Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative SNSPA, București
31. Biblioteca Universității Tehnice din Cluj-Napoca
32. Biblioteca Academiei de Arte și Design din Cluj-Napoca
33. Biblioteca Universității Ioan Popișteanu din Constanța

BIBLIOTECI JUDEȚENE:

34. Biblioteca Județeană “Alexandru D. Xenopol” Arad
35. Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” Argeş
36. Biblioteca Judeţeană “C. Sturdza” Bacău
37. Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” Călărași
38. Biblioteca Judeţeană “BOD PÉTER” Covasna
39. Biblioteca Judeţeană “Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa
40. Biblioteca Judeţeană ”Alexandru și Aristia Aman” Dolj
41. Biblioteca Judeteana “Marin Preda” Teleorman
42. Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” Vrancea
43. Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara
44. Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj
45. Biblioteca Județeană “I. A. Basarabescu” Giurgiu

DESPRE AUTOR 

Lucian Popescu (n. 1979, Timişoara), istoric, critic cultural, teoretician al cunoaşterii, profesor de istorie, doctor în istorie (2011) în cadrul Facultății de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca pe tema Aspecte ale cunoaşterii istorice: de la Leopold von Ranke la Michel Foucault şi
Hayden White. Masterat în Filosofia Ştiinţei (2002-2004) la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timişoara. Licenţiat în istorie (2002) la Facultatea de Litere, Filosofie şi Istorie, UVT. Vezi detalii