Arheologia gandirii istorice si politice: O teorie hipercritica a societatii si cunoasterii moderne – Lucian POPESCU

ARHEOLOGIA GANDIRII ISTORICE SI POLITICE: O HIPERCRITICA A SOCIETATII SI CUNOASTERII MODERNE

Lucian POPESCU

LUMENCopyright © 2015 – Colecția DIMENSIUNI CULTURALE

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 602          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-418-7

CUMPARA IN ROMANIA PRIN: Edituralumen.ro, Emag.ro, Librarie.net, Libraria virtuala LUMEN

CUMPARA IN STRAINATATE PRIN: Mesageria.md


Descriere:

Cartea domnului Lucian Mircea Popescu, “Arheologia gandirii istorice si politice: O teorie hipercritica a societatii si cunoasterii moderne” este un proiect mult mai ambitios decat o spune titlul. Intr-adevar, ea isi propune de fapt nu atat sa prezinte anumite aspecte apartinand unui trecut explorabil arheologic in sens foucaultian, cat sa fundamenteze cunoasterea istorica dintr-o perspectiva hipercritica. Spre deosebire de stiinta, cunoasterea istorica e legata de intelegere, de perceptie si de un mod particular de a gandi. Totodata aceasta cunoastere istorica nu este atat legata de legile de manifestare ale umanului, cat de o acomodare a gandirii noastre cu datele si conditiile mentale dintr-o epoca, ceea ce, trebuie sa observam, intr-un fel sau altul conduce spre teoriile semnului si interpretarii (semiotica/semiologie si hermeneutica) si alatura observatiei, naratiunea. (Aurel CODOBAN)


Domenii de interes:

  • istorie universala, moderna si contemporana
  • istoriografie
  • istorie sociala, politica si militara
  • istoria ideilor

CUPRINS


INTRODUCERE (pp. 11-56) – Cunoaştere istorică, creaţie umanistă, gândire politică: conţinut, autonomie, forme

CAPITOLUL I (pp. 57-146) – Istoria perfectă

Autonomia istoriei între Iluzii Pozitiviste şi realităţi concrete.

CAPITOLUL II (pp. 147-224) – Lumea mai bună şi utilitatea socială

Lumea mai bună; Textele (istorice) şi politica: neautonome şi indistincte; Principiul utilităţii sociale şi condiţionarea lui de către economic şi politic; Adepţi indirecţi ai teoriei lui Smith: Wilhelm al II-lea şi Hitler; Producţii culturale versus creaţii culturale.

CAPITOLUL III (pp. 225-287) – Limbajul modern şi istoria

Limbajul – prizonier al istoriei.

CAPITOLUL IV (pp. 289-350) – Hermeneutica şi istoria

Spaţiul Interpretărilor între distincţii de cunoaştere şi anarhii discursive; Actul de a interpreta şi cunoaşterile de tip istoric.

CAPITOLUL V (pp. 351-408) – Progresul ştiinţific şi istoria

Un teoretician al Progresului: Auguste Comte; Un nou regim al cunoaşterii; A fi pozitiv; Confuzii, convenţii, analitice.

CAPITOLUL VI (pp. 409-466) – Semiotica şi istoria

Dincolo de „sens”, de „semn”, de „simbol”: istoria ca potenţial de putere; Evidenţa istorică prin semne şi simboluri politizate, arbitrare.

CAPITOLUL VII (pp. 467-518) – Psihanaliza şi istoria

Metoda psihanalitică; LaCapra, transferenţa, Holocaustul şi disoluţia „politicilor reprezentării”.

CAPITOLUL VIII (pp. 519-580) – Metaistoria şi istoria

Mai multe identităţi socio-profesionale; Metaistoria; Concepţiile lui Hayden White despre trecut şi istorie; Trecut practic, trecut istoric; Literatura, istoria, ideologia şi libertatea de creaţie; Ficţiuni istorico-politice: istoria occidentală a Învingătorului; Imaginaţie poetică.

MULŢUMIRI, PRECIZĂRI, DETALII, PERSPECTIVE (pp. 581-584)

BIBLIOGRAFIE (pp. 585-600)


PUTETI CITI ACEASTA CARTE IN URMATOARELE BILIOTECI


  1. BVB – BibliotheksVerbund Bayern Solr-Zugang 
  2. Bayerische Staatsbibliothek 
  3. Cornell University Library 
  4. Library of Congress 
  5. University of Pittsburgh, Pittsburgh, PA, SUA 
  6. Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași 
  7. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti 
  8. Biblioteca Centrala Universitara Iasi 
  9. Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga”, Cluj 
  10. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara 
  11. Biblioteca Academiei Romane 
  12. Biblioteca Academiei de Studii Economice din București 
  13. Biblioteca Universității Naționale de Arte “George Enescu” din Iași 
  14. Biblioteca „Valeriu Bologa” a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca 
  15. Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia 
  16. Biblioteca Universității “Ovidius” din Constanța 
  17. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie din Craiova 
  18. Biblioteca Universității din Petroșani 
  19. Biblioteca Universității din Pitești 
  20. Biblioteca Universității din Oradea 
  21. Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București 
  22. Biblioteca Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava 
  23. Biblioteca Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau 
  24. Biblioteca Universitatii Tehnice de Constructii- Bucuresti 
  25. Biblioteca Universitatii „1 Decembrie” din Alba Iulia 
  26. Biblioteca Universitatii  Nationale de Muzica, Bucuresti 
  27. Biblioteca Universitatii „Lucian Blaga”, Sibiu 
  28. Biblioteca Universității Politehnica din București 
  29. Biblioteca Centrala Universitara Politehnica, Bucuresti 
  30. Biblioteca “Avram Filipaş”, Universitatea Titu Maiorescu din București 
  31. Biblioteca Județeană “Alexandru D. Xenopol” Arad 
  32. Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” Argeş 
  33. Biblioteca Judeţeană “C. Sturdza” Bacău 
  34. Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” Călărași 
  35. Biblioteca Judeţeană “BOD PÉTER” Covasna 
  36. Biblioteca Judeţeană “Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa 
  37. Biblioteca Judeţeană ”Alexandru și Aristia Aman” Dolj 
  38. Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara 
  39. Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj 
  40. Biblioteca Județeană “I. A. Basarabescu” Giurgiu 
  41. Biblioteca Judeteana “Marin Preda” Teleorman 
  42. Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” Vrancea 

Author: Editura LUMEN