edituralumen.ro

Iasi 2010: Editura Lumen va invita in data de 20 mai orele 14:oo la Lansarea Volumului „Seminarii apreciative” ce va avea loc in cadrul Targului de Carte Librex. Seminariile apreciative reprezinta o oportunitate pentru formarea profesionistilor in domeniu supervizarii si planificarii sociale ca utilizatori ai metodologiei apreciative atat in practica dezvoltarii organiztionale cat si in asistenta sociala (Sandu, 2010, Bradu, 2010, Baciu, 2010), consiliere, educatie si formare profesionala (Croitoru, 2010, Nicolaescu, 2010), interventie de grup (Ponea, 2010), teologie apreciativa (Nicai, 2010), branding personal (Bradu, 2010), medicina si bioetica apreciativa (Sandu, 2010), leadership apreciativ (Ailincai, 2010) si nu in ultimul rand in utilizarea metodelor apreciative in dezvoltare personala si managementul propriei cariere (Vlasa, 2010) 

Editura Lumen impreuna cu studentii Programului Masteral „Supervizare si Planificare Sociala”, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social – Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi va invita sa descoperiti o serie de elemente de inovativitate si inventivitate aduse in atentia dumneavoastra prin volumul „Seminarii apreciative”. Volumul se doreste a fi un prim pas dar important in imbunatatirea practicilor din domeniul social.

 

 

 

 

Ideea de „Seminarii apreciative” s-a concretizat in urma unui proces complex realizat prin colaborarea fructuoasa dintre Dr. Antonio Sandu (in calitate de profesor al disciplinei „Metode apreciative de interventie la nivel organizational”) si studentii Programului Masteral „Supervizare si Planificare Sociala”) pornita de la necesitatea implementarii unei evaluari apreciative a calitatii si succesului muncii depuse de studentii in „spiritul parteneriatului in educatie”. De-a lungul seminariilor, s-a implementat si explorat o noua strategie andragogica, bazata in principal pe fundamentele teoretice si practice ale metodelor apreciative.

„Sarcina de seminar a studentilor a fost aceea de a realiza o cercetare de natura teoretica sau practica cu accent pe latura aplicativa asupra metodologiei apreciative in cat mai variate ipostaze ale acesteia. Studentilor li s-a propus sa realizeze aceasta cercetare plecand de la standarde academice ridicate si anume: existenta unui design metodologic al cercetarii pentru articolele cu caracter aplicativ, existenta si prezentarea clara a aparatului critic si bibliografic intr-o maniera stiintifica pornind de la standardele de citare specifice modelului APA (acesta presupune ca autorii citati sa fie scrisi in paranteza, imediat dupa citatul sau parafraza realizata, urmat de anul aparitiei carti si pagina de unde apare referinta)” (Sandu, 2010).

Pentru a asigura un plus de aport stiintific fiecare lucrare a fost insotita de doua Peer Review-uri din partea unor colegi care si-au exprimat punctele de vedere (fiindu-le sugerat ca in Peer Review sa exerseze propria inteligenta apreciativa, precum si, acolo unde este cazul, elementele de noutate si plus valoarea adusa de articol).

Pornita ca o tehnica de dezvoltare organizationala, sub numele de ancheta apreciativa (appreciative inquiry), aceasta metodologie isi arata pe rand potentialul transformator in tot mai multe arii printre care: psihologia (Inteligenta apreciativa), stiintele educatiei (Pedagogia apreciativa), supervizarea apreciativa, consilierea apreciativa, managementul centrat pe apreciere, medicina apreciativa etc. (Sandu, 2010)

Ancheta apreciativa a fost dezvoltata de catre David Cooperider, cel care defineste acest model ca fiind „o cercetare cotransformatoare a pozitivului din indivizi si organizatie, (…) o descoperire transformatoare a surselor generatoare de vitalitate a sistemelor vii in momentele lor de maxima eficienta si maxima capacitate creatoare” (1987).

De asemenea, in articolul Corneliei Baciu (2010) ancheta apreciativa este descrisa din perspectiva mai multor cercetatori: „ca o paradigma a evolutiei constiente conceputa pentru realitatile noului secol (Hubbard, 1998); ca metodologie care preia ideea construirii sociale a realitatii, spre extrema pozitiva – cu accent indeosebi pe metafora si poveste, modalitati relationale de cunoastere, limbaj si potentialul acestuia, ca sursa de teorie generativa (Gergen, 1996); ca cel mai important progres din secolul trecut in ceea ce priveste activitatea de cercetare (Bushe, 1991); ca urmas si mostenitor al viziunii lui Maslow cu privire la o stiinta sociala pozitiva (Chin, 1998; Curran, 1991); ca o puternica practica de a doua generatie a dezvoltarii organizationale (French & Bell, 1995; Porras, 1995; Mirvis, 1993); ca model al unei stiinte foarte necesara, participativa, un „ nou yoga al anchetelor” (Harman, 1991); ca o abordare radical afirmativa a schimbarii, care renunta complet la managementul pe baza de probleme si, procedand astfel, transforma vital planificarea strategica, metodele de sondaj, schimbarea culturala, metodele de fuziune a integrarii, abordarile TQM (Total Quality Management) sistemele de masurare, sistemele sociotehnice, etc. (White, 1997); si in cele din urma, piatra filosofala a dezvoltarii organizationale (Sorenson et. al, 1996)”.

Dr. Antonio Sandu descrie elementele fundamentale ale anchetei apreciative si totodata un scurt incurs teoretic in acest domeniu, prin prezentarea modelului 4 D: Descovery, Dream, Design si Delivery, model care prin implementarea sa faciliteaza transformarea pozitiva a institutiilor si indivizilor. Acest model este mentionat si de Oana Bradu (2010) fiind adaptat la nivelul functionarii unei organizatii, ca exemplu de buna practica. Un alt aspect important oferit de autoare este realizat prin intermediul branding-ului de tara, precum si o scurta analiza a frecventei aparitiilor „stirilor negative” versus „stiri pozitive” reliefand o parte dintre efectele acestora.

Modelul 4D este amintit si de Simona Ponea (2010) fiind adaptat ca o noua metoda in lucrul cu persoanele vulnerabile. Acesta noua metoda aduce o noua perspectiva asupra conceptului de parteneriat in „autodezvoltare” dintre echipa de organizare a grupului si clientii interventiei de grup.

Rasfoind acest volum veti descoperi subiecte ample si cu aplicabilitate diferita, de la medicina apreciativa, la educatia si teologie apreciativa, de la metode de schimbare a organizatiilor la efectele comunicarii manageriale, de la discursul public apreciativ, la utilizarea anchetei apreciative in arii specifice asistentei sociale precum educatia parentala sau persoane cu dizabilitati si nu in ultimul rand analiza vietii proprii din perspectiva apreciativa, unde aceasta este oare noroc sau miracol!?

Consideram impetuos necesara o scurta prezentare a articolelor publicate in volumul „Seminarii apreciative”, volum publicat la Editura Lumen si care reflecta in forma sa finala eforturile depuse de masteranzi, de Domnul Dr. Antonio Sandu si de Domnul Conferentiar Dr. Stefan Cojocaru, coordonator al Porgramului Masteral „Supervizare si Planificare Sociala” si totodata presedinte al Asociatiei Romane de Supervizare in Domeniul Social.

Volumul „Seminarii apreciative” ne intampina cu Preafata realizata de Domnul Conferentiar Dr. Stefan Cojocaru si cu o scurta introducere realizata de Domnul Dr. Antonio Sandu. Aceste doua texte introduc cititorul in practica anchetei apreciative, dar mai ales il familiarizeaza cu elementul de noutate aduse prin implementarea seminariilor de tip apreciativ, colaborative si de succes.

Alina Ailincai ne surprinde placut cu articolul sau „Ancheta apreciativa si efecte ale comunicarii manageriale”, care transpune metodele apreciative in aria manageriala. Articolul prezinta informatii cu privire la „angajatii apreciativi” carora le sunt ascultate povestile si le sunt impartasite cunostintele si valorile. De asemenea cititorul poate descoperi legatura dintre ancheta apreciativa si noua sa imagine in randul practicii leadershipului apreciativ. Interesant este totodata analiza succinta a diferitelor tipuri de efecte, precum Placebo, Hawthorne sau Pygmalion, care dovedesc o legatura fina dar demna de luat in seama intre cele amintite mai sus.

Bianca Vlasa ne propune analiza aplicabilitatii anchetei apreciative in viata personala. Titlul sugestiv al articolului – „Miracol, noroc sau gandire apreciativa” ne lanseaza cu rapiditate catre existenta proprie a individului. Pentru o mai buna analiza a comportamentului personal si pentru o mai usoara adaptare la filosofia metodelor apreciative autoarea foloseste drept cadru de referinta filmul „The Secret”, aceasta bazandu-se in principal pe „legea atractiei” si pe forta acesteia de a aduce pozitivul in viata cotidiana. Citandu-l pe Peiffer, autoarea sustine ca „gandirea pozitiva inseamna a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconstientului”. A atrage „succesul” in viata personala reprezinta procesul prin care „tot ceea ce se intampla in viata ta, se intampla pentru ca este atras de tine, in virtutea imaginilor din mintea ta, a gandurilor din mintea ta – esti ca un magnet!”.

Va invitam in continuare sa descoperiti „Educatia parentala. Metoda de interventie apreciativa in Asistenta sociala”, articol ce apartine autoarei Crina Croitoru. Aceasta considera ca „metodele apreciative utilizate in asistenta sociala propun rezolvarea unor probleme prin schimbarea sistemului care le genereaza, prin aprecierea, intelegerea si amplificarea experientelor pozitive”. Familia, la fel ca si celelalte sisteme sociale de referinta ale societatii „are nevoie de sprijin si sustinere”. Realizarea acestui lucru prin intermediul metodelor apreciative maximizeaza procesul de identificare a punctelor tari, a oportunitatilor si a modalitatilor de a „deveni parinti mai buni” pentru copii nostri.Autoarea ne ofera o scurta detaliere a intregului program in vederea formarii unei idei mai clare in ceea ce priveste asistenta sociala apreciativa in aria educatiei parentale.

De la domeniul social trecem la cel educational pastrand paradigma apreciativa. Autoarea Ana Maria Nicolaescu ne prezinta „Metodologia apreciativa in educatie. Influenta gandirii pozitive asupra rezutatelor scolare”. Studenta ne propune implementarea elementelor  teoretice si practice ale metodelor apreciative inca din etapa de formare a individului – scoala. Din acest punct de vedere accentul cade pe „pedagogia apreciativa” care propune „valorificarea succesului scolar si a experientelor pozitive ale cursantului in constructia unui invatamant centrat pe performanta”. Elementele centrale ale pedagogiei apreciative promoveaza „centrarea pe experienta proprie a celui educat si a formatorului, increderea in capacitatile cursantilor, construirea unor relatii cu studentii bazata pe sprijin reciproc” etc. Ana Maria Nicolaescu ne propune totodata un model  in „12 pasi pentru a obtine rezultatele scolare cele mai bune cu ajutorul gandirii pozitive”.

Coordonatorul acestui volum, Domnul Dr. Antonio Sandu ne ofera un al doilea articol „O abordare afirmativ – apreciativa in medicina” prin care un exmplu de transferare a filosofiei metodelor apreciative in practica medicinii. „Tranformarea fundamentala propusa de terapia apreciativa este mutarea atentiei de la boala ca stare de dezordine a sistemului viu catre cea de ordine implicita numita sanatate perfecta”. Consideram ca utilizarea unei astfel de abordari „scuteste” bolnavul de o suferinta psihica care de cele mai multe ori amplica durerea fizica provocta de boala. Autorul exemplifica o astfel de abordare prin trecerea prin cei modelul 4D pentru ca in final fiecare sa accepte ca „suntem creati de Dumnezeu cu un scop si de aceea suntem dotati in mod deplin cu toate darurile si talentele necesare  indeplinirii acestui scop.”.

Florin Nicai, in calitate atat de student in cadrul Programului Masteral „Supervizare si Planificare Sociala”, cat si de preot, ne propune lucrarea cu titlul  „Paradigma pozitiva a Fericirilor in contextul social de astazi”. Autorul sustine ca „ancheta apreciativa este o cautare progresiva si o valorificare a ceea ce este mai bun in oameni, ceea ce este pozitiv, in organizatiile lor sociale si in realitatea relevanta din jurul lor” si mai mult de atat „expresia cea mai fidela si bine articulata a abordarii apreciativului in viata cotidiana a crestinului, si nu numai, este celebra predica rostita de Iisus Hristos cunoscuta in cele 9 Fericiri”. Asa cum sustine si Domnul Dr. Antonio Sandu in comentariile sale „telogia crestina este in esenta o teologie a succesului deoarece cel mai inalt succes pe care o fiinta umana poate sa-l acceada este acela de a fi partas la taina Dumnezeirii”.

Ultimul articol din acest volum, „Integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati din perspectiva metodelor apreciative.Grupul de socializare apreciativ – Modelul BACH” al autoarei Simona Ponea aduce in atentia cititorului o noua metoda in lucrul cu persoanele vulnerabile. „Acesta noua metoda aduce o noua perspectiva asupra conceptului de parteneriat in „autodezvoltare” dintre echipa de organizare a grupului si clientii interventiei de grup”. Metoda prezentata propune imbinarea metodelor apreciative cu tehnicile clasice ale practicilor de grup care au generat o noua tehnica si anume „grupul de socializare apreciativ”.

Va asteptam la Lansarea volumului „Seminarii Apreciative” ce va avea loc joi, 20 mai orele 14:00 la Sala Polivalenta Iasi in cadrul Targului de Carte Librex.

 

Simona Ponea – Manager PR

Bianca Vlasa – Asistent PR