edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Ivonne Adriana Marinescu
Tipul eroului in cultura romana. De la stereortip la comportament politic
Iasi, 2009
126 pagini

Tipul “eroului” in cultura romana — de la stereotip la comportament politic - un titlu ce se cere explicat. O vom face in cele ce urmeaza, incercand sa aratam la ce se refera aceasta analiza si care este relevanta ei. “Eroul” a reprezentat din cele mai vechi timpuri si in toate culturile cu o mitologie cunoscuta o figura emblematica si un model demn de urmat; cel care s-a remarcat prin vitejie, fapte nemaivazute, eroul civilizator sau Salvatorul a fost dintotdeauna o referinta si un model pentru generatiile care au urmat. inscrierea figurii sale in panteonul unei culturi echivaleaza cu un loc in memoria colectiva, iar reactualizarea figurii sale face apel la imaginarul mitologic si, prin mecanisme psihologice, inscrie persoana care face apel la aceasta intr-un “familiar” al constiintei. Cel care se revendica de la el, cel care reitereaza figura eroului si cel catre care se face revendicarea folosesc astfel un limbaj comun, care faciliteaza legitimarea emitatorului.
Ceea ce am incercat sa ilustrez este ceea ce se petrece in procesele de legitimare; exceptand revolutiile, penetrarea campului politic (caci despre aceasta miza este vorba) se realizeaza prin afilierea sau filiatia directa la un “ceva” preexistent si legitim, care usureaza acceptarea si confera un loc pe scena politica. Mai mult decat atat, raliaza publicul politic (poporul) la cauza reprezentata si initiaza relatia conducator - condusi.
Repetarea acestui model, care este de obicei unic in fiecare cultura si reprezentativ pentru ea, da nastere unei stereotipizari; in crizele identitare ale unui popor memoria colectiva este reactualizata, iar populatia este reunita in jurul unor simboluri nationale, menite sa o mobilizeze si sa o focalizeze asupra unei cauze comune. Printre acestea, eroul salvator, conducatorul ideal, al carui portret este stereotipizat si luat drept model si referinta de catre liderii care se succeda de-a lungul veacurilor duce la anumite tipare ale comportamentului politic. Imaginea noilor lideri si rolul pe care si-l vor asuma vor tine cont de expectativele populatiei si vor reitera acele trasaturi ale liderului care ii vor avantaja pe moment, pentru a-si asigura o baza de legitimitate si solidaritate fata de electorat.
In cele ce vor urma, voi incerca sa trasez portretul acestui lider ideal in constiinta culturala a romanilor si felul in care arhetipul sau se traduce in comportamentul politic. Am ales sa incep prin a trece in revista principalele figuri ale conducatorilor politici romani din secolul XX si a arata cum s-au inscris ei in tipologia si specificul romanesc al “eroului”. Lucrarea se va concentra mai apoi asupra principalelor discursuri de legitimare care au fondat acceptarea liderilor ca atare si asupra cauzelor succesului acestor discursuri. In cazul romanesc, am identificat ca limbaje de legitimare religia, natiunea si ideologia, pe care le-am analizat in manifestarile lor politice in acelasi secol XX.
Elementul de noutate al acestei lucrari este identificarea unui nou tip de limbaj de legitimare, sub mantia unei noi forme de religiozitate seculara. Este vorba de sport in general si fotbal in particular, expresii ale camuflarii sacrului in profan, nou opium al popoarelor si modalitate de a propune constiintei colective un nou tip de erou cultural — sportivul. Relevanta analizei sportului din acest punct de vedere consta in reactiile pe care le provoaca, in “nebunia” sau “febra” pe care o produce si in capacitatea de a mobiliza si solidariza, de a remedia tensiuni sociale, de a juca pe teren sau in arene mize care nu mai tin demult doar de sport. De asemenea, ascensiunea politica a unor personaje care apartin lumii sportive da de gandit si indeamna la o reflectie mai profunda asupra acestui aspect.

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro