edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Geo Vasile
De veghe in lanul de proza.
De la Mircea Eliade la Mircea Cartarescu
Iasi, 2009
Nr. pag. 200

Cel putin patru generatii de prozatori romani se perinda prin fata cititorilor. Cartea demareaza cu deja clasicii de manual tip Mircea Eliade (1907-1986), Nicolae Breban (n. 1934, Baia Mare), Dumitru Radu Popescu (n.1935, satul Pausa, Bihor) sau Augustin Buzura (1938, Berinta, Maramures) care nu-si dezmint constructiile masive si nici temele grave, universale (recurente in opera unor Nietzsche, Dostoievski, Thomas Mann, Tolstoi, Proust). Opera lor se remarca prin tipologii pregnante, contrastive si totodata complementare (spirit - trup, viata - arta, apollinic - dionisiac, maestru spiritual — discipol, calau — victima, inclusiv in plan erotic, politic, social); stilul preponderent analitic aminteste de investigatia si procedurile psihanalitice, ceea ce nu exclude lungul monolog digresiv, verva si proteismul. Se ajunge, asa cum vom demonstra, printr-un mirabil proces de iesire din fatalitatea asincroniei, la anvergura fictiunii de tip euro-american, la epica psihopolitista, la romanele in cheie mitologica si totodata realista, la povestirile in clarobscur care l-au impus, de pilda, in istoria literaturii pe regretatul Marius Tupan. Prima sa trilogie, „Coroana Izabelei” este biografia mitului genealogic personal, o ocazie pentru prozator de a descrie timpul interior, sinonim al adevarului trait in zonele profunde ale inconstientului si subconstientului. De aici si climatul epic fabulos, fantasmatic, insertul magic impunandu-se firesc. Simptomul sincronizarii rapide cu spectacolul mondial al literelor se anunta inclusiv in a doua trilogie a aceluiasi talentat autor, „Rhizoma”, 2004, construita reticular, parabolic, polisemic, cu mesaj profetic inclus, rod al unei imense documentari in culisele politicii nationale si internationale, precum si ale serviciilor secrete neaose si straine. La polul opus al debutului si in general al tinerilor prozatori afirmati in ultimele doua decenii se inregistreaza tendinta scanarii actualitatii romanesti in curs de globalizare, dovada mastile si farsele eroicomice din romanul lui Mihnea Rudoiu (n. 1978), protagonistul confruntat cu comicul horror, devenit normalitate a supravietuirii in „Ce se stie despre ursul panda” de Florin Lazarescu (n. 1974), microroman conceput din meandre concentrice (reality show, ironie, cruzime) sau in confesiunea unui ex-opioman postdecembrist, „Nu toata iarba e la fel” (Alain Gavrilutiu (n. 1977).
Confirmandu-l intr-un fel pe Michel Serre care in cartea sa „Hermes” gasea ca „romanul este o rescriere integrala a testamentelor traditiei crestine, o proiectie, o epura simplificata a Scrierilor sfinte, Alexandru Ecovoiu face in „Sigma” din logosul biblic obiect de contestare si plasmuire in cheie eretica, si asta inainte de aparitia „Codului Da Vinci” a lui Dan Brown. Cartea se scrie prin alternanta si confuzia premeditata intre doua principale niveluri temporale, spatiale si stilistice: cel al Mentorului-narator si actor ubicuu pe scena veacului XVI, si cel al protagonistului-scriitor din veacul XX, autoritate creatoare decazuta in conditia de scriptor, bricoleur, parazit, erou al involutiei epistemei logocentrice intr-un lung prilej de vorbe si de ipoteze.
O sinteza a operei narative, un rod al reconstituirii in spirit romanesc, aventuros al propriilor carti ofera Mirela Roznoveanu in „Timpul celor alesi”. O parabola a ascensiunii proiective si autoreferentiale a unui autor obsedat de fresca realista si totodata de transcendenta si magie poematica. La polul opus al demisiilor morale si indoctrinarii comuniste, intalnim personaje precum Vizanti, Maria Margaritescu, Fausta, evazionisti sedusi ireversibil de monada hierofanica. Cunoasterea de sine, psihanalitica, este cheia perfectionarii si a accesului la mister a ereticilor, a alesilor, dar si obsesia stilistica a autoarei, experta in a-si topi in text, neostentativ, fisele de lectura si informatie enciclopedica, inclusiv artistica. Portretista de mare rafinament a acelui milieu de medici, profesori, ambasadori, activisti, literati, descriptor de interioare dar si de interioritati ca rapel al infatisarii exterioare  (haine, accesorii,  coafuri in  cele mai inedite  combinatii),  Mirela Roznoveanu face roman de moravuri, analitic, dar mai ales roman exorcist, profetic, de sorginte eliadiana. „Timpul celor alesi” este romanul confruntarii unor suflete moarte cu cei alesi, insufletiti si chiar bantuiti de revelatia adevarului si vietii proclamate illo tempore de protagonistul lisus din cartea Mariei Margaritescu, de compatibilitatea timpului si ofrandei lor cu timpul si harul celui fara de timp intrupat in istorie cu pretul vietii, ridicat din infernul mortii in atemporalul fiintei suprafiresti.
Romanul Mirelei Roznoveanu modereza si moduleaza ideile la zi, ca de pilda agresivitatea scientista vs. viziunea estetica despre lume si sansa imaginarului de a glisa in locuri si timpuri de electiune (Grecia misterelor initiatice, Italia artelor, Galileea pasilor lui Iisus). Evantaiul universalist al autoarei convine sincronizarii planetare a romanilor, a limbii si artefactelor acestora, Mirela Roznoveanu simtindu-si predestinarea de emisar si comunicator ubicuu. In felurite travestiuri, asa cum Fausta se metamorfozeaza in barbat, autoarea nu pregeta sa aspire la conditia dubla a hermafroditului primordial, fie si de dragul excitatiei ideatice, al clipei cand se naste realul miraculos. Un anume eclectism livresc, bine dozat, intre Carpentier si Pavic, asigura altitudinea dictiunii pe intreg parcursul cartii. Cele mai reusite pagini sunt scrise de Maria despre Iisus, despre viata si lucrarea sa intre 15 si 30 de ani, neconsemnate in Evangheliile clasice. Roman de iubire si comuniune euharistica, „Timpul celor alesi” este o aventura scripturala a Mirelei Roznoveanu in singurul timp reversibil, cel al artelor. El recupereaza si restituie in lumina unor texte apocrife (de care s-au folosit si Saramago, Mailer sau Dan Brown) scene si episoade profetice ce atesta anii de formatie ai tanarului rabbi, peregrin la marile centre sapientiale ale lumii cunoscute, devenind astfel un uomo universale, depasind fruntariile Galileei si ale neamului lui Israel.

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro