edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Virginia Madalina Antonescu
Uniunea europeana si organizatia internationala.
Studiu comparativ de drept international
Iasi, 2009
550 pagini

Uniunea Europeana, inclusiv asa cum apare in forma stabilita prin tratatul de la Lisabona, presupune o combinatie inedita de elemente institutionale, unele specifice institutiilor de tip statal, altele preluate din structura institutionala a organizatiilor internationale interguvernamentale si altele originale. Astfel, ni se pare hazardat sa calificam UE ca fiind integral un sistem de tip federal sau unul confederal, un sistem suprastatal ori unul apartinand integral unei organizatii internationale interguvernamentale.

Complexitatea, originalitatea UE sporesc atunci cand o privim in dinamica sa, prin prisma succesivelor sale imbunatatiri (la nivel institutional si juridic in principal, la care se adauga si extinderea progresiva a tipurilor de competente recunoscute Uniunii, a domeniilor in care acestea se pot exercita, a raporturilor juridice dintre statele membre si Uniune etc.).

Obiectul studiului de fata il constituie insa, o abordare juridica a laturii institutionale a Uniunii Europene, mai precis, analizarea elementelor de originalitate ale cadrului institutional al Uniunii Europene in perioada de dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Nisa (perioada care cuprinde si semnarea tratatului de la Lisabona ce urmeaza a intra in vigoare la 1 ianuarie 2009,  daca va fi ratificat de catre toate statele membre).
Astfel, consideram necesar a analiza evolutia cadrului institutional UE din perspectiva tratatelor existente si din perspectiva tratatului de la Lisabona (mai ales in ceea ce priveste natura  juridica a institutiilor UE, atributiile, modalitatea de adoptare a deciziilor, raporturile juridice dintre acestea, actele juridice emise), elemente de originalitate pe care nu le putem decela daca nu vom accepta realizarea unei necesare comparatii juridice din doua perspective: cea a dreptului organizatiilor internationale si cea a dreptului institutional european.

In primul rand, nu putem initia o analiza  juridica riguroasa a institutiilor UE, fara a pleca de la o definire prealabila a entitatii juridice la care am ales sa ne raportam (organizatia internationala interguvernamentala) in punctul A, prima parte a lucrarii, urmand ca in punctul B, partea I,  sa aprofundam analiza OI abordand pe larg diferentele dintre organizatiile de cooperare si cele de integrare, tocmai pentru a efectua o trecere fireasca la partea a doua a lucrarii (axata pe decelarea elementelor de originalitate ale UE in comparatie cu OI).

Institutiile UE ar necesita astfel, in primul rand, o comparatie cu organizatia internationala in general, din perspectiva teoriei generale a OI (partea a doua, punctul A), urmand ca mai apoi sa comparam institutiile UE, in mod concret, cu organele unei organizatii internationale de cooperare (partea a doua, punctul B). Punctul C din cadrul partii a doua este proiectat a identifica elementele de orginalitate ale institutiilor UE in raport cu organele unei OI de integrare, urmand ca in cuprinsul punctului D sa formulam propuneri de calificare a Uniunii Europene, avand in vedere imposibilitatea, dupa cum vom demonstra pe parcursul acestei lucrari, de a asimila UE cu o organizatie internationala, chiar si din perspectiva tratatului de la Lisabona.

Premisa de la care plecam in lucrarea de fata, cea a naturii juridice originale a institutiilor UE, se doreste o continuare a abordarii neo-functionaliste, conform careia Uniunea trebuie sa-si adapteze mecanismele institutionale, structura si obiectivele politice, pentru a realiza in mod progresiv, integrarea politica a Europei.

Noutatea demersului nostru stiintific rezida intr-o abordare juridica  menita a scoate in evidenta ideea ca natura juridica a institutiilor UE este una cu totul particulara, care nu ne permite sa le asimilam tiparelor institutionale existente. Studiile politice sau juridice de pana acum s-au concentrat fie pe o descriere a functiilor, a componentei, a atributiilor institutiilor UE, fiecare fiind analizata in mod separat; fie pe analizarea unei institutii UE doar in contextul comparatiei cu  alte institutii UE; fie pe o comparatie juridica intre institutiile UE si organele unui stat  federal sau organele unei  organizatii internationale de  cooperare, insa fara a se aprofunda si a se extinde aceasta comparatie.

Initierea unui demers stiintific avand o astfel de tema este necesara dintr-o dubla perspectiva: nivelul de asemanare si deosebire, sub aspect juridic, pe care il comporta categoria juridica a institutiilor UE fata de organele apartinand organizatiilor internationale interguvernamentale (sub aspectul componentei, al functionarii si al atributiilor acestora); nevoia de a  examina juridic diferentele dintre   cadrul institutional asa cum este el structurat prin tratatul de la Maastricht si tratatele ulterioare, in raport cu inovatiile aduse de tratatul de la Lisabona.

Titlul lucrarii isi propune sa deceleze elementele de originalitate ale institutiilor UE in „perioada post-Nisa”, sintagma prin care intelegem perioada de timp dupa intrarea in vigoare a ultimului tratat reformator, cel de la Nisa si pana la intrarea in vigoare a urmatorului tratat de reforma, cel de la Lisabona (preconizata a avea loc la 1 ianuarie 2009). Astfel, vom tine cont in principal, de elementele de noutate (in raport cu tratatele anterioare) aduse de tratatul de la Lisabona in ceea ce priveste cadrul institutional al UE.

Structura generala a lucrarii de fata este formata din doua parti principale (partea intai, intitulata „Organizatia internationala interguvernamentala: precizari preliminare” si partea a doua „Originalitatea cadrului institutional al UE din perspectiva dreptului organizatiilor internationale”),  urmate de concluzii.

Fiecare parte este structurata la randul sau, in doua sau trei puncte mari (A,B,C), corespunzatoare unor capitole, care stabilesc temele majore ce vor fi detaliate in mai multe sectiuni (1, 2, 3) ce vor fi impartite in sub-sectiuni, daca se impune nevoia unor precizari si comentarii legate de subiectul tratat.

De asemenea, fiecare institutie majora pe care am ales sa o analizam in lucrarea de fata, din cadrul institutional al UE, cadru care  nu se rezuma doar la aceste institutii (ne referim la Parlamentul European, la Consiliul European, la Comisia Europeana, la Consiliul UE, la Curtea de Justitie) va fi analizata (sub aspectul particularitatilor privind compunerea, atributiile sale, modul de luare al deciziilor; actele juridice adoptate) prin raportare la cate un organ din structura unei organizatii internationale de cooperare sau de integrare.
Consideram necesar ca, inainte de a aborda partea I, sa precizam ca in tot parcursul lucrarii ne vom limita la a analiza doar anumite  institutii UE pe care le consideram relevante pentru studiul nostru, precum: Parlamentul European, Comisia Europeana, Consiliul UE, Consiliul European, Curtea de Justitie, fara a avea pretentia de a putea cuprinde si analiza toate institutiile UE, impreuna cu toate organele, agentiile, comitetele  si alte organisme  care apartin de cadrul institutional al  UE in sens larg.

Inainte de a intra propriu-zis in subiectul lucrarii de fata (decelarea elementelor de originalitate ale cadrului institutional al UE, din prisma tratatelor in vigoare dar si din cea a tratatului de la Lisabona, prin comparatia institutiilor UE cu organele din structura institutionala a unei OI), consideram necesar sa abordam cu titlu introductiv cateva aspecte legate de aparitia si evolutia generala a institutiilor UE, de la tratatele comunitare si pana in prezent (dupa respingerea prin referendumul din  Irlanda a tratatului de la Lisabona).

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro