edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Corneliu Dragomir
Rememorari ale vietii cotidiene din timpul comunismului intr-un oras provincial
Iasi, 2009
310 pagini

Prin lucrarea de fata ne propunem recuperarea memoriei colective aferente unui experiment social considerat de o parte a sociologilor politologilor a fi falimentar la scara mondiala. Lucrarea noastra, pornind de la experientele individuale catre mizele colective, reda viata de zi cu zi a locuitorilor dintr-un oras provincial: Drobeta Turnu Severin in timpul comunismului. Importanta demersului nostru nu releva din faptul ca dorim o analiza a unui sistem politic ci lectura unui realitati sociale intr-un mod alternativ, prin cei ce au trait acest experiment socio-politic. Aria tematica propusa se integreaza in multidimensionalitatea interdisciplinaritatii paletelor oferite de sociologie, psihologie sociala si istorie orala, in general, dar, ca domenii, ramuri concrete de investigare a morfologiei (si fenomenologie) socialului, aceasta lucrare se conexeaza axei Sociologia vietii cotidiene- Sociologia memoriei colective/Sociale- Psihologie Sociala. Pe cuprinsul acestei lucrari se interfereaza elemente de  Sociolingvistica si elemente de Dialectologie si lingvistica, Sociologia Opiniei Publice, Antropologie Sociala si Culturala, Etnologie, Sociologia Comunitatilor Teritoriale, Politologie si Sociologia Politicului, Sociologie Urbana, in principal, dar si alte ramuri ale sociologiei.
Prin acest demers nu dorim participarea la „procesul comunismului”, prin demersurile de creditare/discreditare a formelor de manifestare sociala din timpul comunismului, ci o sansa pentru „adevaratul chip al infernului rosu spre al restitui memoriei colective”(Kligman, 2000:370).
„In centru cercetarilor specifice istoriei cotidianului si scrierii ei se situeaza activitatile si truda celor carora le este asociata eticheta, pe cat de evocatoare, pe atat de imprecisa, de «oameni mici»(sa). Ea se refera la munca si la timpul liber [al acestor oameni], la maniera lor de a locui sau la lipsa unui habitat stabil, la felul in care se hranesc sau sufera de foame, la felul cum iubesc sau urasc, la certuri, intelegeri, amintiri si angoase, la sperantele de viitor… Importante pentru aceasta istorie orala sunt viata si supravietuirea celor fara nume ale istoriei, cu necazurile cotidiene si defularile lor ocazionale.”(LÜDTKE, 1994:1) si daca stiinta despre societate si sociologii nu sunt interesati de viata colectivitatilor umane, a oamenilor marunti ai istoriei, atunci cine sa faca acest demers?
Oamenii din infernul rosu au trait o experienta traumatizanta, Romania din perioada comunista era o alta lume cu alte valori. Pe parcursul acestei lucrari ii vom intalni pe cei ce au suferit in comunism, pe cei ce au fost supusi unor atrocitati fara precedent, dar si pe cei ce pentru care comunismul a reprezentat o oportunitate viabila de evolutie (profesionala si nu numai).
„Indiferent daca este un joc solitar, social ori dramatic al copilariei, un rit de trecere al adolescentei, o nunta sau un banchet cu ocazia pensionarii, intotdeauna relatam, cu cuvintele proprii, episoade si capitole din povestea vietii noastre, asa cum le traim si le retraim prin actiunile, creatiile si comportamentele noastre zilnice.”(AKINSON, 2006:19)
A incerca creionarea unei abordari sociologice si antropologice a perioadei comuniste din Drobeta Turnu Severin, asa cum este ea rememorata de locuitorii orasului, inseamna, consideram noi, a ne asuma o mare responsabilitate privind raportul distorsiunea  adevarului de catre intervievati: uitarea, ezitarea de a spune lucruri scandaloase, asumarea trecutului si a responsabilitatii…. „Strategia discursiva este optiunea locutorului, a subiectului care construieste discursul. Ea exprima gradul de libertate a acestuia din urma in a-si asigura prezenta discursiva in fata receptorului.”(SALAVASTRU, 2001:122)
Prin lucrarea de fata exploram o arhiva de istorie orala, realizata in perioada Noiembrie 2005- Iulie 2008, a celor ce nu au avut acces la cuvantul public, peste 30 de marturii ale celor ce au trait o viata in comunism… In esenta, toate aceste interviuri ne-au facilitat intelegerea individului in spatiul sau socio-temporal, traiectoria vietii sale si prin acestea, am avut acces la dinamica vietii sociale, certificandu-se inca odata faptul ca subiectul „…este citat ca martor al istoriei, intrucat istoria nu se face nici de sus, nici in afara lui, ci prin el si cu contributia lui.”(BLANCHET & GOTMAN 1988:119).
Studiul vietii cotidiene constituie apanajul unor ample demersuri de investigare a socialului in contextul in care retorica discursiva a microsociologiei cauta sa castige cat mai mult teren. Asa cum a precizat si Platon [in Viata cotidiana in comunism, volumul coordonat de A.Nicolau], realitatea sociala „lasa sa se ghiceasca, in exerga, conturul intregii societati” pornind de la grupurile sociale caci acest spatiu, al microsocialului, sta, in fapt, la fundamentul realitatii sociale insesi, modeland si remodeland sensurile comportamentului social actual. Fara a intra in amanunte, precizam ca Universitatea „Babes Bolyai”, prin Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, acorda un important cuvant realitatii cotidiene a socialului, cu atat mai mult cu cat, cei de la Catedra de Sociologie au considerat oportun a prezenta un curs obligatoriu de Sociologia Vietii Cotidiene. Universitatea „Alexadru Ioan Cuza” din Iasi, institutia de invatamant superior cu un important prestigiu academic, propune, sub forma unui curs optional, Fenomenologia Vietii Cotidiene, la Bucuresti se studiaza viata cotidiana in cadru catorva module de subspecialitate. Facultatea de Sociologie si Psihologie din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara a incercat infiintarea unui program masteral care sa dezbata aceasta problematica. In alta ordine de idei, cele mai prestigioase institutii de invatamant si cercetare de pe plan international au infiintat specializari privind crearea de specialisti care sa cerceteze viata cotidiana. Astfel, spre exemplu, Universitatea din Sorbona a infiintat un Centru de Studiere a Vietii Cotidiene, replica celor de la Oxford nu se lasa mai prejos si au creat un colectie de interviuri stranse incepand cu anii 1950, iar cei de la Universitatea din Ierusalim au pretins a realiza o ampla baza de date cu privire la viata cotidiana din marile spatii culturale… Germania realizeaza importante investitii in analiza, diagnoza si prognoza evolutiei vietii cotidene… „Mai trebui adaugat faptul ca, urmand un vechi cuvant al Evangheliei, in Romania [lui Ceausescu] si pietrele ajunsesera sa strige. Cum ar mai fi putut oamenii sa taca?» (PATAPIEVICI, 2005:12).

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro