edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Camelia Virginia Badea
Migratia de revenire
Iasi, 2009
180 pagini

La baza acestei lucrari a stat interesul personal in studierea migratiei mediat de o experienta personala de migratie prin calatorie (in urma cu trei ani) in Spania. Nevoia de a-mi explica anumite comportamente ale migrantilor intalniti si de a incadra evenimentul respectiv intr-un context au generat cautari ale unui sat din judetul de resedinta pentru crearea cat mai fidela a cadrului experientei avute.
In aceasta lucrare fenomenul migratiei pentru munca in strainatate a romanilor din satul Sperieteni este abordat prin prisma teoriilor transnationalismului descrise in capitolul destinat stabilirii cadrului conceptual, si ma voi referi in continuare la aceasta utilizand intersanjabil termenii: migratia circulatorie, locuire temporara in strainatate sau migratia pentru munca pentru a incerca sa fac o scurta radiografie a satului din perspectiva migratiei. Abordarea multi-disciplinara, de la general la particular si de la macro la micro, prin intermediul unei cercetari exploratorii - descriptive a fost necesara pentru realizarea unei istorii a satului cat mai apropiata realitatii migratiei pentru munca in strainatate a anilor 2000.
Obiectivele studiului s-au concretizat prin gasirea unor raspunsuri la urmatoarele intrebari: este satul Sperieteni tipic pentru migratia romanilor pentru munca in strainatate? Despre ce forme de transnationalism se poate vorbi? In ce context au aparut si cu ce efecte asupra comunitatii? Se poate vorbi despre o migratie de intoarcere a romanilor din strainatate in sat? Care sunt caracteristicile si motivatiile celor care se intorc?  Care sunt planurile de viitor ale celor intorsi? Ce schimbari au loc asupra comunitatii, determinate de intoacerea unor migranti? Ce schimbari ar putea avea loc daca intoarcerea ar deveni generalizata?
Combinarea metodelor calitative, de tip etnografic, cu cele cantitative de tip recensamant si de sondaj s-au incadrat pe aceeasi linie cu abordarea multidisciplinara si a permis validarea instrumentelor.
Descrierea satului in context national si local este realizata pe trei dimensiuni, corespunzatoare capitolelor 3 si 4: realizarea unei radiografii comunitare ce a presupus si descrierea istoriei de migratie a satului dupa 1989 si descrierea primelor reveniri in sat.
Daca primele doua subcapitole ofera o perspectiva de ansamblu asupra satului si a fenomenului migratiei, capitolul 4 pune sub lupa actorii individuali, cu credintele, actiunile si resursele lor prin realizarea unor istorii individuale si familiale, urmarind traiectoriile migratoare.
Fiecare capitol / subcapitol de cercetare empirica se incheie cu un set de concluzii, din care cele mai importante se refera la incadrarea fenomenului de migratie in context national si local. Satul Sperieteni apare astfel ca indeplinind toate caracteristicile unui sat de tranzitie de la traditional la modern, cu minoritati religioase. Istoria de migratie locala este ilustrativa pentru procesele complexe post-decembriste care au favorizat migratia pentru munca in strainatate.
Migratia de revenire, aflata inca in faza incipienta, pare a urma acelasi traseu ca migratia catre Spania: printre primii intorsi sunt cei care au plecat primii. Intrebarile care se nasc se refera la caracteristicile celor reveniti: corespund acestea primilor plecati? Care vor fi directiile de dezvoltare ale localitatii? Dar ale migratiei?
La capitolul de precizari finale am prezentat si limitele acestei lucrari si elementele care au dus la restructurarea temei. Dorita a descrie mijloacele de comunicare dintre migranti si cei ramasi acasa, cercetarea s-a transformat in cercetare a migratiei de revenire intrucat persoanele care indeplineau caracteristicile pentru a fi selectate pentru interviu nu au fost prezente decat sporadic in localitate, chiar si in preajma Sarbatorilor Pascale. Tema nu a fost complet restructurata, avand insa si un subcapitol destinat mijlocelor de transmitere a remitentelor, dar mult mai putin dezvoltat decat initial.
Transnationalismul, ca proces desfasurat de actori neinstitutionali, apare ca forma social-spontana de tranzitie romaneasca post-decembrista (Sandu, 2006b, 19). Pe masura ce selectivitatea migratiei se reduce, practicile se institutionalizeaza si dau nastere unor pattern-uri comportamentale care se invata de la migrantii cu experienta directa a strainatatii, la cei de acasa prin transgresarea granitelor, ducand la formarea unui asa-numit habitus transnational, a unui anumit „fel de a face migratia”. Acest proces se autosustine nu numai prin efectele resurselor financiare la nivel individual, comunitar sau national, ci si pe baza a ceea ce rezulta in urma schimburilor culturale: remitentele sociale.

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro