Aspecte geopolitice si geoeconomice ale formarii si destramarii sistemului colonial englez - Vadim Cujba
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Vadim Cujba
Aspecte geopolitice si geoeconomice ale formarii si destramarii sistemului colonial englez
Iasi, 2009
147 pagini
Scopul lucrarii este de a reda prin aspectele economice si geopolitice ale sistemului colonial britanic mecanismul de functionare a unui organism politic complex prin structura sa, care a reflectat etapele de dezvoltare ale imperiului din punct de vedere politic si economic si inclusiv al relatiilor cu alte puteri coloniale. Totodata prin studierea acestei teme am urmarit schimbarile de pe harta politica de-a lungul timpului istoric, si influenta Marii Britanii ca putere coloniala asupra acestor modificari spatiale.
Actualitatea studierii. Problema colonialismului englez se leaga de multiple probleme existente in statele aflate in proces de dezvoltare-foste colonii, dar si de un alt fenomen care in perioada de fata este important-cel al migratiunii. Aparut intr-un moment crucial al dezvoltarii Europei si al afirmarii suprematiei mondiale a Europei, colonialismul englez a reprezentat un exemplu si un model in ceea ce priveste dezvoltarea societatilor europene coloniale la un anumit moment istoric. De-a lungul vremii colonialismul a devenit un element indispensabil al societatii engleze iar unui dintre elemente care a dus la conflicte cu vecinii sai a fost tocmai existenta unui sistem care asigura functionalitatea acestui colonialism. Ca orice alt sistem sau forma a manifestarilor politice colonialismul in general, si colonialismul englez in special a avut momentul de inceput, apogeu, declin si apoi sfarsit organic, care cu unele exceptii este adevarat.
Obiectivul general urmarit, vizeaza un studiu aprofundat al sistemului colonial englez, in care se vor desemna factorii care au determinat aparitia, apogeul si declinul imperiului. De asemenea prin studiul efectuat am urmarit si shimbarile de pe harta politica de-a lungul istoriei, care au cazut sub incidenta luptelor dintre marile puteri coloniale, inclusiv si urmarile acestora asupra hartii politice actuale.
La realizarea acestui studiu am utilizat metode precum – analiza, comparatia, metoda grafica, etc.
Metoda statistica - in baza acestei metode au fost analizate diferite date statistice care reflectau situatia economica ale imperiului colonial englez, coloniilor sau a statelor foste colonii.
Metoda matematica - aplicarea ei a permis prelucrarea si generalizarea datelor privind suprafetele colonizate intre anii 1900-1960.
Metoda cartografica - a fost utilizata la examinarea hartilor tematice pentru a putea determina arealul de extindere a imperiului colonial englez.
Metoda istorica - aplicarea acesteia a permis evidentierea etapelor de inceput, apogeu, si declin ale imperiului colonial englez.
Inceputa de Columb si Vasco da Gama, expansiunea europeana a atins apogeul la sfarsitul secolului XIX, cand marile puteri occidentale au creat imperii coloniale uriase, dominand intreaga lume. Coloniile capata o importanta sporita in epoca imperialismului, iar lupta pentru colonii un caracter nou, mai acut. In perioada colonialismului lumea era impartita intre marile puteri. Termenul colonialism a aparut abia la inceputul secolului XIX, pana atunci vorbindu-se doar de misiunea civilizatoare a omului alb pe alte continente. Paralel cu lupta pentru colonii statele occidentale mari posesoare de colonii au promovat si o politica imperialista ce urmarea extinderea propriilor dominatii politice si economice asupra altor tari. De altfel imperialismul ca termen a fost introdus in anii ’60-’70 ai secolului XIX in Anglia victoriana si Franta celui de-al doilea imperiu. Politica imperialista si politica coloniala sunt de fapt doua fenomene diferite care uneori coincid la una si aceeasi putere (Franta si Anglia) si atunci se poate vorbi despre un imperialism colonial.
Imperiile coloniale au fost initial create din mai multe motive, printre care rivalitatile intre puteri, expansiunea planificata sau neplanificata, prin implicarea in conflictele locale si nevoia de a asigura materii prime si piete de desfacere pentru produsele celor mai mari puteri. Natura guvernarii coloniale varia foarte mult de la o regiune la alta. Aceasta s-a intamplat in special cu conducerea britanica, care se manifesta fie prin exercitarea unui control direct si emiterea legilor (ca si in cadrul unei colonii ce apartinea Coroanei), fie prin grade diferite de “protectie”, asigurata de un tratat, prin care conducatorul local accepta un consilier britanic. In secolul XIX puterile coloniale inclusiv si Marea Britanie se considerau responsabile de aducerea civilizatiei in regiunile indepartate (”datoria albului”). Intr-adevar, in colonii au fost introduse caile ferate, medicamentele si alte facilitati, insa economia acestora era menita sa aduca beneficii puterii guvernamentale mai degraba decat sa satisfaca nevoile locale, iar instruirea popoarelor supuse in vederea unei guvernari proprii a cunoscut un ritm atat de lent, incat independenta coloniilor era practic amanata la infinit. Fara indoiala ca, in istorie, cea mai mare tara coloniala a fost Regatul Unit al Marii Britanii, despre care - la sfirsitul domniei reginei Victoria - se spunea ca pe teritoriile sale nu apune niciodata soarele. De-a lungul istoriei Marea Britanie si-a extins imperiul in mai multe etape, acesta fiind spatial-geografic rasfirat, insa la nivel regional aceste teritorii erau relativ compacte, create prin expansiuni teritoriale ale zonelor invecinate. Imperiul colonial britanic isi implica propria dominatie asupra popoarelor indepartate, ne-europene. Cuprinzand mai bine de jumatate din suprafata colonizata guvernul metropolitan se baza pe superioritatea sa economica si tehnologica. Apogeul acestui proces, atins in secolul XIX este adesea denumit Epoca Imperialismului.
Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala
Editura Lumen
www.edituralumen.ro

