Secretul unei familii reusite - Recenzie la volumul „Terapii familiale în asistenta sociala a familiei” a autoarei Monica Zapodeanu, publicat la Editura Lumen din Iasi
Iasi aprilie 2009 – Într-un domeniu înca în formare în România Monica Zapodeanu ofera un plus de informatie privind aria asistentei sociale prin volumul sau „Terapii familiale în asistenta sociala a familiei”.
Volumul mentionat analizeaza schimbarea „ca fiind un proces fundamental în practica de asistenta sociala, pornind de la conceptia ca, indiferent în ce situatie se afla clientul schimbarea poate duce la ameliorarea, chiar la rezolvarea problei”. Autoarea acestui volum prezinta o dubla perspectiva a terapiei familiale, începând cu definirea teoretica a contextului social pentru ca în final sa demonstreze practic realitatea sociala vizata.
Conceptul de terapie familiala, conform viziunii autoarei, „se refera la procesul prin care familia ca întreg este ajutata sa dobândeasca capacitatea de a schimba structura interatiunilor interne cu scopul de a favoriza fiecarui membru libertatea de a se dezvolta într-o directie favorabila propriei personalitati”. Monica Zapodeanu plaseaza un accent deosebit pe partea de detaliere a conceptelor de baza ce sunt reprezentative pentru acest domeniu social, oferind informatii despre procesul de schimbare a clientului asistentei sociale, despre tehnicile, modele dar si abordarile specifice cadrului de schimbare. Autoarea defineste procesul de schimbare asemenea unui „element definitoriu al vietii cotidine”.
Este important sa retinem ca fiecare tip de proces întâlnit în domeniul asistentei sociala reprezinta un tip de schimbare. Clientul este totodata ajutat dar si provocat sa depaseasca starea de nevoie, de problema cu care se confrunta la un moment dat. Pentru ca procesul de schimbare sa atinga obiectivul vizat, cel de dobândire a autonomiei, de traversare a unui moment critic din evolutia sa, întreaga familie trebuie sa participe direct sau indirect. Autoarea evidentiaza prin acest volum rolul esential al familiei exercitat atunci când unul dintre membrii ei se confrunta cu o situatie noua, cu o situatie careia nu îi poate oferi o solutie viabila fara a apela la un specialist.
Din întregul volum al Mariei Zapodeanu doua subiecte teoretice mi-au atras atentia în mod deosebit. Unul dintre ele este reprezentat prin educatia profamiliala – proces ce vizeaza informarea dar si formarea interselor, atitudinilor si aptitudinilor profamiliale. Pentru mine aceasta srategie de formare pentru viitoarea viata de cuplu a fost o noutate si consider ca este un model benefic de ajutorare a acelor tineri atunci când decid sa devina o familie. Este un model de prevenire a unor posibile si viitoare probleme sociale ce tin de familia din societatea româneasca, si nu numai.
Cel de-al doilea subiect se refera la perspectiva schimbarii privind persoanele de vârsta a treia. Autoarea prezinta ultima etapa din viata individului reliefând în prima faza toate procesele aferente înaintarii în vârsta precum: pensionarea, scaderea stimei de sine, îmbolnavirea sau retragerea din viata sociala. Toate aceste procese favorizeaza izolarea sociala a individului de vârsta a treia transformându-l din punct de vedere social o „grija în plus” pentru familie. Mai mult de atât sunt numeroase cazurile când se poate asista neputincios la procese precum maltratarea sau neglijarea persoanelor vârstnice, lucru evident reliefat prin mass media.
În vederea stoparii sau diminuarii acestor procese sociale negative autoarea propune prin volumul sau „Terapii familiale în asistenta sociala a familiei”, publicat la Editura Lumen, o serie de metode de interventie specifica pentru aria reprezentata de persoanele de vârsta a treia care se confrunta cu diferite dificultati de ordin social. Printre aceastea as vrea sa mentionez procesele de reautonomizare, reeducare, dialogul social, consilierea sau munca în grup a persoanelor vârstnice. Acestea sunt doar o parte dintre metodele si tehnicile care ajuta familia ca întreg sa-si valorizeze fiecare membru si sa-i respecte capacitatile si aptitudinile.
Ultima parte a volumului scoate în evidenta date importante obtinute în urma unei cercetari de teren efectuata la Lille pe 200 de cazuri. Cercetarea a vizat reteuau de relatii pe care le are vârstnicul în vederea obtinerii de date despre frecventa vizitelor amicale, modalitatile de petrece a timpului liber, gradul de implicare a activitatile casnice. Totodata a fost aplicata si o grila de autonomie pentru a se cunoaste portretul vietii fiecarui client.
Autoarea volumul „Terapii familiale în asistenta sociala a familiei”, publicat la Editura Lumen, invita cititorul si specialistul din domeniul social, si nu numai, sa cunoasca secretele unei familii reusite din perspectica terapiei familiei.
Simona Ponea