edituralumen.ro

Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autori: Madalina Virginia Antonescu, Anamaria Boboc, Tomita Ciulei, Madalina Constantin, Paula-Daniela Ganga, Victor Ionescu, Cristina-Maria Ladaru, Catalina Lomos, Ioana Manolescu, Daniel Maciuca, Iulia Elena Nanu, Antonio Stefan Sandu
Despre Europa
Iasi, noiembrie 2006
473 pagini

Cuprins/Despre Europa - Andonescu Madalina - colectiva

Procesul de integrare europeana devenit ireversibil pentru Romania este pe de o parte o deschidere fireasca, o adevarata schimbare la fata a Romaniei, pe de o parte o provocare pentru o schimbare profunda la nivelul noutatilor si reperelor pe care Romania isi bazeaza dezvoltarea viitoare. Consider ca este rolul tinerilor de a fi agentul schimbarii de la dimensiunea de outsiders ai Europei la ceea de cetateni ai Europei egali cu cei ai altor tari. Ascedenta europeana a Romaniei este un fapt istoric, dar inainte de toate un fapt de constiinta. Constiinta de european poate fi sesizata nu dincolo de cea de roman, respectiv francez, italian, german, spaniol etc. ci tocmai plecand de la aceasta specificul national va trebui sa fie pentru cetateanul european, nu doar un element distinctiv fata de ceilalti cetateni europeni ci in primul rand constructia propriei identitati ca roman-european, german-european, italian-european etc. Europa unita are menirea de a fi mai mult decat o constructie suprastatala si transpersonala, iar pentru a reusi proiectul european va trebui sa se bazeze pe o serie de valori comune si specifice acestui model cultural european. Sansa unei Europe Unite este aceea ca cetatenii sai si mai ales tinerii europeni sa fie constienti de propria europenitate, sa fie prezent acel homo europeus, ca specie culturala proprie spatiului european. Pentru a contura cadrele in care homo europeus devine o realitate a Europei, in filosofia romaneasca Constantin Noica „pune, cu temei ontologic, problema omului in hatisul contradictiilor generate de pluritatea culturilor Europei si globalitatea civilizatorie a erei tehnicii planetare.” (Emanuela Carmen Biru, Constantin NOICA – Problema omului in lumea contemporana, in Lumen -Despre Europa, Ed. Lumen, Iasi 2006, pg.343). Problema pusa de Constantin Noica in fata problematicii sfarsitului civilizatiei ridicate de Oswald Spengler este aceea ca „omul contemporan se dedica exterioritatii pentru a nu se ocupa cu adevarat de sine” (Ibidem, pag.344). Un adevarat imperativ categoric i se revela lui Noica a fi „exigenta presantei responsabilitati in fata viitorului” (ibidem). „Viitorul inseamna crestere tacuta. Omului de azi ii place zgomotul, infernul, orasul – poate, adica sigur, pentru ca are anumite goluri launtrice de umplut. Viitorul mai inseamna initiativa, raspundere. Omului de azi nu-i place raspunderea; ci, cufundat in mijlocul maselor, al colectivitatilor, intelege sa nu raspunda de nimic, sa treaca vina asupra tuturor. In sfarsit, viitorul mai inseamna singuratate. Esti singur inaintea propriului tau viitor. Iar omului de azi nu-i place singuratatea.”(Constantin NOICA, Echilibru Spiritual – Studii si eseuri, Ed. Humanitas 1998, pag.137). Problematica europeana este privita de Constantin Noica dintr-o pespectiva umanista „ca dorinta a omunului de a se regari pe sine” (ibidem, pag. 214). In esenta umanismul noicasian este un „unamism a unui a fi complementar celui a lui a face” (Emanuela Biru, op.cit. 345). Pe Constantin Noica l-a preocupat „vocatia europeana a romanescului” (Ibidem) si pentru aceasta a determinat modelul cultural european. Constantin Noica vede in cultura europeana ca o asimilare a ceea ce era valabil in alte culturi, extinzandu-si propriile valori morale, economice si de civilizatie europenizand intreaga planeta (Constantin NOICA, Modelul cultural european, Ed. Humanitas, pag. 29). Una din specificitatile modelului european este ceea ce am putea denumi democratizarea cunoasterii, adica accesul tuturor la valorile specifice europene. Ideea de democratie nu trebuie inteleasa doar in sensul politic, de accedere a cetatenilor la puterea politica, ci insasi ideii de accedere neingradita la patrimoniul cultural. Deschiderea culturala a Europei este fundamentata inspre cunoastere stiintifica, in paralel cu cea metafizica, mistica, religioasa. Stiinta asa cum o cunoastem noi astazi este o creatie prin excelenta a spiritului european, si a devenit definitorie pentru acesta. Cateva dintre criteriile specifice stiintei europene sunt reliefate de Antonio Sandu in studiul „Spiritul stiintific dimensiune definitorie a modelului cultural” (Antonio Sandu, Spiritul stiintific dimensiune definitorie a modelului cultural european in volumul Lumen Despre Europa pag.99, Editura Lumen, Iasi 2006). Demersul stiintific isi propune aflarea adevarului, prin raportarea la realitatea obiectiva avand ca instrument rationalitatea logica, experimentul sau raportarea la fenomene, constituind un cadru explicativ asupra fenomenelor comprehensiv asupra naturii si cauzei acestora si predictiv asupra desfasurarii fenomenelor. Demersul stiintific utilizeaza o forma analitica sau sintetica de discurs avand un aport matematic si conceptual propriu specific fiecarei stiinte date, incadrandu-se intr-un sistem paradigmatic, unitar, care poseda coerenta logica. Cunoasterea stiintifica urmareste cunoasterea logitatilor naturii, considerate apriori ca afectiv operanta asupra naturii. Dincolo de constructia politica a Uniunii Europene ca entitate politica suprastatala, avand ca scopuri competitivitatea economiei europene in lupta concurentiala cu SUA, Japonia, China, Hong Kong etc., de articularea unei politici externe comune, Uniunea Eurpeana consideram ca trebuie sa de bazeze pe o serie de elemente comune, care asa cum am vazut sa reprezinte spiritului european. Cateva dintre elementele definitorii ale lui homo europeus pot fi identificate in accesul neingradat la informatii si egalitatea sanselor. Sistemul democratic este o consecinta a egalitatii sanselor, caci spiritul democratic este in esenta acela de a da acces liber pana la limita propriei competente;dezideratul de libertate este inteles ca inlaturare a oricarei tiranii, atat politice, sociale, economice si chiar transcedentale. Afirmarea libertatii este o consecinta indirecta asemenea spiritului democratic a principiului egalitatii sanselor. Libertatea in sens european contemporan trece din spatiul socio-politic in cel al culturii prin postmodernitate inteleasa ca refuz a oricarei limitari; neincrederea funciara in tot ceea ce nu este dovedit este o forma culturala a refuzului autoritatii. Tocmai neincrederea in autoritate genereaza, pe de o parte spiritul stiintific ca cercetare efectiva, iar pe de o parte genereaza etica capitalista bazata pe succesul individului.

Toleranta si respectul fata de celalalt este generata de intelegerea individului ca factor fundamental al dezvoltarii sociale. Individul este complex si unic si valoros prin el insusi si de aceea cultura europeana valorizeaza diferenta. Aceste trasaturi evidentiate anterior sunt generate de traditia spirituala protestanta activa puternic in Europa de Vest cu precadere in Germania, Anglia, Olanda. Tendinta spre universal, spre megaconstructie, spre proiectul urias unificator, reprezinta celalalt spirit dominant al Europei, cel catolic. Celor doua li se vor adauga elemente specifice de spirit ortodox venite din alte tari precum Romania, Bulgaria dar si Grecia. Ce va aduce acest aspect ortodox? Madalina Antonescu in Identitatea europeana intre Turnul Babel si spiritualitatea crestin ortodoxa (Madalina Virginia Antonescu, Identitatea europeana intre Turnul Babel si spiritualitatea crestin ortodoxa in vol. Lumen, Despre Europa, Ed. Lumen, Iasi, 2006, pag.256) ne spune ca „Una din provocarile mari care vor trebui insa a fi depasite de UE  se refera la asimilarea spiritualaa zonei rasaritene ce este pe cale sa se integreze in structurile sale. Nu intotdeauna integrarea politica  este insotita de integrarea culturala sau politica; este vorba de procese distincte, in ciuda legaturilor stranse dintre ele; de exemplu, un proces politic de unificare a unor state sau de »punere in  comun a suveranitatilor », ori de formare a unei « federatii de state europene » cum au fost alte opinii, nu inseamna ca, automat, se va forma si o identitate comuna ; mai mult, una din conditiile de construire viabila  a unei astfel de uniuni  europene sau federatii de state natiune, in functie de proiectul avut in vedere, este ca proiectul in cauza sa aiba deja, un filon cultural comun sau zone comune de spiritualitate, altfel orice structura institutionala si politica vor fi sortite esecului » (Ibidem). Care sunt dimensiunile specifice spiritului ortodox care vor veni sa intregeasca identitatea spirituala a lui homo europeus ? -putem propune ideea de comunitate inteleasa ca o comuniune spirituala, care va putea genera mutatii in spatiul comunicarii ; -un alt specific va fi acela al integrarii prezentului intr-o societate centrata pe viitor. Integrarea prezenului deriva direct din mituri fundamentale precum cel al jertfei pentru creatie.

Dr Emanuaela Biru , Drd. Antonio Sandu

Puteti achizitiona aceasta carte pe Libraria Virtuala

Editura Lumen
www.edituralumen.ro